În primele opt luni din 2026, România a plătit în afara țării cu aproape 20 de miliarde de euro mai mult decât a încasat, adică 82 de milioane de euro pe zi.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Cifra apare în datele Băncii Naționale (BNR) despre balanța de plăți pe august 2026 și este cu 942 de milioane de euro mai mare decât în aceeași perioadă din 2025.
Mai îngrijorător este însă felul în care acoperim această gaură. Investitorii străini au adus anul acesta 2,1 miliarde de euro, față de 5,7 miliarde anul trecut. Restul vine tot mai mult din împrumuturi, iar datoria externă a urcat la 238 de miliarde de euro, mai spune BNR.
Ce este, de fapt, „contul curent”
Contul curent seamănă cu extrasul de cont al unei gospodării, doar că gospodăria este întreaga țară. În stânga intră banii primiți din afară: ce vindem străinilor, ce importăm de la ei, ce bani trimit în țară. În dreapta ies banii pe care îi dăm noi: ce cumpărăm de afară, profiturile și dobânzile care pleacă spre proprietari și creditori străini.
Un deficit înseamnă că ies mai mulți bani decât intră. Nu e automat un dezastru: o economie care crește cumpără utilaje și tehnologie din afară. Dar diferența trebuie acoperită cumva, fie cu bani aduși de investitori, fie cu împrumuturi.
Aici apare legătura cu buzunarul fiecăruia. O țară care depinde mult de bani străini devine sensibilă la starea de spirit a celor care dau acei bani. Dacă aceștia devin prudenți, finanțarea se scumpește, iar presiunea se poate vedea în curs și în dobânzi.
Bunurile: aceeași creștere, o gaură mai mare
Cea mai mare parte a deficitului vine din bunuri. În opt luni, am vândut în afară bunuri de 61,5 miliarde de euro și am cumpărat de 83,9 miliarde de euro. Diferența, 22,4 miliarde de euro, e cu 818 milioane mai mare decât anul trecut.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) pe primele cinci luni arată și cu cine avem dezechilibrul.
Germania rămâne cel mai mare partener: de acolo am cumpărat bunuri de 10 miliarde de euro și le-am vândut de 8,1 miliarde. Cel mai adânc dezechilibru este însă cu China. Pentru fiecare 100 de euro de mărfuri chinezești cumpărate, vindem înapoi doar de circa 8 euro.
Dintre cei 11 parteneri principali, Franța e singura țară căreia îi vindem mai mult decât cumpărăm de la ea, cu un plus de 374 de milioane de euro. Pe ansamblu, în ianuarie–mai exporturile au acoperit doar trei sferturi din importuri.
Românii au cheltuit în străinătate 6,7 miliarde de euro, iar străinii au lăsat în România 3,7 miliarde
Vestea bună vine din servicii. Aici, România vinde mai mult decât cumpără, iar plusul a crescut la 9,3 miliarde de euro, cu 712 milioane peste anul trecut. Cel mai mult aduc IT-ul și telecomunicațiile, cu un plus de 5,1 miliarde, urmate de transport, cu 4,6 miliarde.
Turismul merge în sens invers. Românii au cheltuit în străinătate 6,7 miliarde de euro, iar străinii au lăsat în România 3,7 miliarde de euro. Minusul de aproape 3 miliarde de euro este practic același ca anul trecut.
Al treilea rând din extrasul BNR, veniturile primare, arată un minus de 6,7 miliarde de euro. E în mare prețul faptului că multe firme din România au proprietari străini, iar statul și companiile au creditori străini. Profiturile și dobânzile care pleacă depășesc ce câștigăm noi din afară, iar minusul a crescut cu 295 de milioane.
Cea mai bruscă schimbare vine din transferuri. Anul trecut, în aceeași perioadă, aduceau un plus de 322 de milioane de euro. Anul acesta au trecut pe minus cu 219 milioane de euro.
Pus cap la cap, plusul din servicii a acoperit doar o parte din ce am pierdut pe bunuri, profituri și transferuri.
Cine plătește nota: investiții mai puține, datorii mai multe
Cea mai sănătoasă cale de a acoperi un deficit sunt investițiile străine directe: bani puși în fabrici și firme, care nu trebuie dați înapoi la termen. Anul acesta, au venit doar 2,1 miliarde de euro, față de 5,7 miliarde în primele opt luni din 2025. Este o scădere de aproape două treimi.
Pus lângă deficit, contrastul e și mai clar. Anul trecut, investițiile acopereau circa 30% din gaură. Anul acesta acoperă circa 11%.
Restul se acoperă în bună măsură din împrumuturi. Datoria externă totală a ajuns la 238,1 miliarde de euro la sfârșitul lui august, cu 7,45 miliarde mai mult decât la începutul anului. Peste jumătate, 129,5 miliarde, o datorează statul.
Mai importantă decât suma e structura. Datoria pe termen scurt, cea care trebuie plătită sau reînnoită în mai puțin de un an, a crescut cu 8,5%, până la 53,3 miliarde. Cea pe termen lung a crescut cu doar 1,8%. Seamănă cu o familie care își acoperă tot mai mult cheltuielile de pe cardul de credit, nu dintr-un credit pe 20 de ani.
BNR compară rezervele sale valutare cu datoriile externe ale României care ajung la scadență în următoarele 12 luni. La finalul lui 2025, rezervele acopereau 102,8% din această sumă. La 31 august, acoperă 93,5%.
Pragul de 100% nu e o lege, dar economiștii îl folosesc ca reper de siguranță, sub numele de regula Greenspan–Guidotti. Sub el, rezervele nu mai ajung, singure, pentru toate datoriile externe scadente într-un an. În practică, mare parte din aceste datorii se reînnoiesc, nu se plătesc dintr-odată.
Nu toate semnalele sunt negative. Din fiecare 100 de euro câștigați din exporturi, 14,5 merg acum la plata datoriei externe pe termen lung, față de 17 în 2025. Iar rezervele BNR ar acoperi aproape șase luni de importuri, 5,9 luni față de 6 la final de an.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări legate de bani și economie , te poți abona aici:
Abonează-te
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Abonează-te la Newsletter
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
