INTERVIU. Cum va funcționa programul din Republica Moldova care pregătește populația pentru situații de criză: „Vrem ca fiecare cetățean să se simtă parte a acestui proces”
Republica Moldova va lansa în noiembrie programul „Moldova Pregătită”, care să-i ajute pe cetățeni, cu instrucțiuni și sprijin concret pentru a face față unei situații de criză. „Oamenii vor afla ce materiale trebuie să aibă pregătite, inclusiv ce trebuie să conțină așa-numitul rucsac de urgență. Vom explica și cum ne găsim unii pe alții, cum comunicăm, ce rol are fiecare și cum ne distribuim responsabilitățile”, a explicat, într-un interviu pentru publicul HotNews, Serghei Diaconu, directorul general al Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).
- „Ne uităm la cele mai bune practici, iar printre exemplele relevante sunt țările baltice și cele scandinave, care au demonstrat capacități de reziliență. Analizăm și ceea ce am văzut în Ucraina: cum rezistă la pene de curent, la întreruperi ale serviciilor și la atacurile cu drone”, explică Serghei Diaconu.
- „Trecem de la un sistem bazat pe reacția ulterioară producerii unui eveniment, la unul axat pe prevenție și pregătire”, a mai spus șeful CNMC.
- În paralel, autoritățile lucrează la sistemul național de alertare MD-Alert, care urmează să devină operațional în 2027 și va transmite avertizări direct pe telefoanele mobile.
„Nu ne pregătim pentru ceva mai grav decât ceea ce s-a întâmplat până acum”
– Domnule Diaconu, în ce constă programul „Moldova Pregătită”. Pentru ce trebuie să fie pregătită Republica Moldova?
– Serghei Diaconu: „Moldova Pregătită” este un program pe care ne propunem să-l lansăm în noiembrie, pentru o perioadă de trei ani. Acesta vine în urma analizei riscurilor cu care ne-am confruntat în ultimii ani.
Ceea ce observăm este o escaladare a riscurilor și a crizelor la nivel mondial. Nu înseamnă că ne pregătim pentru ceva mai grav decât ceea ce s-a întâmplat până acum.
Programul vine să compenseze lipsa de informații și de pregătire a cetățenilor, familiilor, comunităților, mediului de afaceri și instituțiilor statului. Pe de o parte, statul continuă să furnizeze servicii populației și se concentrează, în perioadele de criză, pe activitățile care permit continuitatea guvernării și a serviciilor critice pentru cetățeni.
Dar trebuie să înțelegem că, atunci când avem mai multe crize, situația devine mai complicată. În ultimii ani am avut criza refugiaților, crizele pandemice, criza energetică, care continuă, și criza hidrologică.
Aceste crize se suprapun. Devin tot mai ample, tot mai interconectate. Toate statele își sporesc acum nivelul de alertă și de pregătire, tocmai pentru a putea răspunde mai bine oricărui risc.
Statul își îmbunătățește în continuare capacitățile de reacție. În același timp, vrem să conectăm cetățenii și comunitățile la acest efort, astfel încât, la finalul programului, să fim mai bine pregătiți pentru orice tip de criză, fie că vorbim despre o criză cibernetică, energetică, pandemică sau despre o inundație.
Vrem să fim mai bine pregătiți, mai rezilienți și să știm exact ce trebuie să facem. În primul rând, fiecare dintre noi trebuie să știe cum să acționeze pentru sine, pentru familie, pentru cei apropiați și pentru oamenii din jur. Comunitățile trebuie să fie mai bine pregătite.
La nivel local, este foarte important ca oamenii să știe cum să reacționeze împreună. De asemenea, toate serviciile trebuie să fie pregătite și să știe exact ce au de făcut.
Programul va include un ghid, recomandări pentru un rucsac de urgență și notificări prin EVO.
– Cum se va desfășura concret programul? Ați menționat și cele 72 de ore care contează în cazul unei crize. Ce vor face autoritățile?
– Vom avea, pe de o parte, materiale informative și educaționale. Într-adevăr, vom elabora un ghid amplu și modern, pe care îl discutăm în prezent inclusiv cu societatea.
Nu vrem ca doar statul să fie implicat. Vrem ca fiecare cetățean să se simtă parte a acestui proces, începând cu etapa de elaborare a ghidului și continuând cu aplicarea lui și cu reacția în situații de criză. De aceea organizăm consultări publice.
Ghidul va cuprinde toate informațiile necesare pentru diferite tipuri de crize. Repet, acestea pot apărea în domenii diverse, nu doar în cazul dezastrelor naturale. Pot fi crize energetice, crize în domeniul sănătății, pandemii sau alte tipuri de crize, inclusiv atacuri cibernetice.
Vom explica exact ce trebuie să știe și să facă fiecare persoană, fiecare familie, comunitatea și instituțiile statului. Oamenii vor afla ce materiale trebuie să aibă pregătite, inclusiv ce trebuie să conțină așa-numitul rucsac de urgență. Vom explica și cum ne găsim unii pe alții, cum comunicăm, ce rol are fiecare și cum ne distribuim responsabilitățile.
Ghidul va arăta cum trebuie să acționăm din momentul transmiterii unei avertizări și până la încheierea acesteia sau a crizei. Cetățenii trebuie să cunoască relația cu autoritățile: ce vor face acestea, când vor interveni și ce trebuie să facă oamenii în diferite etape.
Materialul va avea atât o componentă educațională, cât și una practică, astfel încât să ne ajute să fim mai liniștiți pentru că știm ce avem de făcut. Vom ști ce trebuie să conțină rucsacul de urgență, care sunt pașii de urmat, unde trebuie să mergem, cu cine trebuie să luăm legătura și unde trebuie să sunăm.
Vom explica și ce vor face autoritățile, inclusiv în ceea ce privește acordarea primului ajutor și sprijinirea persoanelor cu dizabilități sau a persoanelor în etate. Vor fi abordate și aspectele legate de infrastructura critică, clinici, spitale, grădinițe și școli. Oamenii trebuie să știe ce măsuri vor fi luate pentru protejarea lor, cum vor interveni autoritățile și cum trebuie coordonate acțiunile cu celelalte componente ale societății.
Cetățenii trebuie să știe ce vor face autoritățile și când vor interveni pentru a le asigura protecția și securitatea. Acesta este ghidul.
În al doilea rând, vom prezenta rucsacul de siguranță și vom explica ce trebuie să conțină.
În al treilea rând, vom introduce un modul informațional în aplicația EVO. Sistemul MD-Alert urmează să fie implementat ulterior, dar dezvoltarea lui necesită timp. Vrem însă ca, din noiembrie, să lansăm deja modulul în EVO.
În prezent, aplicația are peste 130.000 de utilizatori și sperăm să ajungă în curând la 200.000-300.000, pe măsură ce oamenii vor afla despre această posibilitate. Începând din noiembrie, utilizatorii vor primi prin EVO notificări despre potențiale crize și instrucțiuni privind modul în care trebuie să acționeze. Notificările vor fi conectate la ghidul comportamental pe care îl vom lansa.
– Ați menționat sistemul de alertare care urmează să fie implementat anul viitor. Mai exact, ce tipuri de alerte va transmite și în ce etapă se află elaborarea acestui sistem?
– Sistemul pe care îl vom pune în aplicare din noiembrie, prin EVO, are, din păcate, funcționalități limitate, deoarece acestea depind de posibilitățile aplicației.
Totuși, este un pas înainte: o parte a populației va putea primi notificări și informații despre situațiile de criză. Conceptul MD-Alert este unul pe care îl regăsim și în alte state.
Unele țări l-au implementat mai devreme, altele îl implementează acum. Polonia, de exemplu, își propune să îl implementeze începând de anul viitor, la fel ca noi. Este un sistem prin care orice cetățean care deține un telefon mobil poate primi o alertă. Nu este necesar ca telefonul să fie conectat la servicii 4G sau 5G și nici măcar să fie un smartphone cu acces la internet. Este suficient să existe un telefon mobil, inclusiv unul mai vechi, cu butoane.
Prin așa-numitul sistem cell broadcast, telefonul va începe să vibreze și să emită sunete, iar pe ecran va apărea o notificare despre o potențială criză. Mesajul va descrie situația și locul în care aceasta se produce.
Totuși, sistemul are și limite. Printr-o asemenea notificare pot fi transmise doar instrucțiuni generale. Pentru informații detaliate, cetățenii vor trebui să acceseze EVO sau site-ul Centrului Național de Management al Crizelor, unde vor putea găsi pașii pe care trebuie să-i urmeze. De aceea, ghidul comportamental pe care vrem să-l aibă fiecare familie în casă va fi important.
Acesta va conține instrucțiuni detaliate, cu pași, instrumente și mecanisme de acțiune în cazul unei crize energetice sau al unei alte situații de urgență despre care oamenii vor primi o notificare. Sistemul MD-Alert se află în pregătire. În prezent, se lucrează la implementarea lui și se încearcă urgentarea procesului. Acesta era planificat pentru sfârșitul anului 2027, dar se depun eforturi pentru a accelera implementarea. Vom vedea dacă vom reuși, deoarece este un sistem foarte complex. Centrul va fi instituția care va transmite aceste notificări către populație.
„Modificăm în totalitate infrastructura de reziliență și securitate a Republicii Moldova”
– Cum va fi colaborarea cu autoritățile publice locale? Există o evaluare a gradului lor de pregătire pentru a participa la diminuarea efectelor unei eventuale crize?
– Trebuie să înțelegem că modificăm în totalitate infrastructura de reziliență și securitate a Republicii Moldova. Începând de anul trecut, când a fost adoptată legea privind managementul situațiilor de criză, trecem de la un sistem bazat pe reacția ulterioară producerii unui eveniment la unul axat pe prevenție și pregătire.
Acest lucru înseamnă că implicăm întreaga societate: cetățenii, mediul de afaceri, autoritățile publice locale și autoritățile publice centrale.
Un mecanism atât de complex, în care toți sunt implicați în gestionarea unei crize, permite o eficiență mai mare și sporește șansele ca efectele crizei să fie cât mai puțin resimțite de populație.
Vom acorda asistență autorităților publice locale și suntem deja într-un dialog deschis cu acestea. Ele sunt invitate la consultări pentru a contribui la elaborarea ghidului comportamental și a modelelor de aplicare a acestuia în fiecare localitate sau raion.
De asemenea, urmează să le oferim instruiri specializate. Acestea vor începe în noiembrie anul acesta și vor continua pe parcursul anului viitor. Instruirile vor explica modul în care autoritățile publice locale trebuie să se implice în gestionarea unei crize. În prezent, autoritățile publice locale au foarte multe obligații pe care trebuie să le respecte.
Din păcate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Vă dau un exemplu simplu: adăposturile sau spațiile de adăpostire. Conform legislației în vigoare, autoritățile publice locale și deținătorii acestor spații au, în primul rând, obligația de a le menține și de a le pregăti pentru o eventuală criză. Acest lucru nu prea se întâmplă.
Am auzit foarte des reprezentanți ai autorităților publice locale spunând că autoritățile centrale sunt responsabile de adăposturi. Este absolut incorect. Atât legislația, cât și hotărârile de Guvern prin care aceasta este aplicată stabilesc foarte clar rolul autorităților publice locale, deoarece acestea sunt cele care gestionează spațiile respective.
Noi vrem să aducem claritate și să asigurăm o colaborare și o coordonare mai bună între autoritățile publice locale și cele publice centrale. Scopul este să nu ne mai pasăm responsabilitățile, ci să știm exact cine răspunde, cum răspunde și când trebuie să intervină.
– Dacă, să presupunem, internetul și rețelele de telefonie mobilă sunt afectate, ce resurse și soluții alternative avem? Putem face față unor crize de acest tip cu resursele și specialiștii propriii?
– Acest tip de situație se poate întâmpla. Ați văzut probabil și știrile din Franța, unde un atac a putut afecta o rețea largă de produse și servicii. Noi avem alternative pregătite, deoarece scopul nostru este să asigurăm continuitatea guvernării în orice tip de criză.
În prezent, dezvoltăm și un sistem alternativ de informare și de coordonare a acțiunilor. Instituțiile care asigură serviciile critice sunt deja conectate, iar următorul pas este să extindem acest sistem.
Acesta se bazează pe tehnologia TETRA, o tehnologie alternativă la rețelele 4G și 5G, și ne permite cel puțin să coordonăm centralizat eforturile instituțiilor critice ale statului. În timp, va trebui să vedem cum extindem sistemul și la nivelul autorităților publice locale.
Este un sistem destul de costisitor. Alternativele la rețelele clasice de internet și telefonie mobilă nu pot fi implementate la aceeași scară și cu aceeași rapiditate. Aceste sisteme paralele sunt implementate inclusiv în state cu resurse financiare foarte mari, dar procesul este mult mai lent decât dezvoltarea rețelelor de telefonie mobilă.
În practică, vorbim despre câțiva ani până când vom putea asigura această coordonare nu doar la nivel central, unde avem deja o asemenea capacitate, ci și la nivel local, astfel încât operatorii centrali și cei locali să poată comunica între ei. Trebuie să înțelegem că, în prezent, investițiile în asigurarea legăturii dintre nivelul central și cel local sunt mai complicate, deoarece nu a fost finalizată procedura de amalgamare și nici procesul de trecere la un nou tip de administrare locală. Totuși, nu așteptăm finalizarea acestor procese. Elaborăm toate elementele necesare, astfel încât, atunci când procesul va fi încheiat, să putem asigura și conexiunile alternative pentru comunicarea dintre nivelul central și cel local.
Autoritățile vor organiza demonstrații și instruiri, iar exercițiile la nivel local vor fi decise de comunități.
– Populația din Republica Moldova trebuie să se aștepte la simulări și exerciții practice în cadrul programului?
– În prima etapă, vom organiza demonstrații practice pentru a arăta populației cum au fost îmbunătățite serviciile administrației publice centrale și cum sunt coordonate eforturile în diferite situații de criză.
Cel mai probabil, vom prezenta două tipuri de simulări chiar în cadrul lansării programului național, pentru ca oamenii să vadă concret cum acționează autoritățile publice centrale și cum pot asigura o coordonare mai bună și un efort comun mai eficient pentru reducerea efectelor unei crize.
Ulterior, vom veni cu module educaționale practice. Vom începe cu școlile, acolo unde trebuie să punem bazele unei noi educații și ale unei noi culturi a pregătirii pentru situații de urgență. Vom organiza și exerciții.
Nu poți lansa un sistem precum EVO sau MD-Alert fără să efectuezi teste și simulări. Evident, vom informa populația din timp despre aceste testări. Primul mesaj transmis prin EVO va conține și o mențiune sau o notificare care va preciza că este vorba despre un test. Scopul este să nu alarmăm populația.
În următorii trei ani, nu ne propunem să implicăm fiecare persoană sau fiecare gospodărie în exerciții practice permanente. Este suficient să îi oferim omului mecanismele necesare, informațiile corecte și ghidul potrivit, astfel încât să știe exact ce trebuie să pregătească în rucsacul de avarie sau de urgență.
Pe baza acestor informații, fiecare persoană va ști cum să acționeze. Dacă se vor organiza exerciții suplimentare, acestea vor fi, în principal, la nivel teritorial.
Nu poți organiza o aplicație națională în care să scoți toată lumea în stradă. În schimb, dacă vom ajunge la scenarii foarte precise, de exemplu reacția la o situație pandemică reală, vom începe prin demonstrații despre ceea ce face statul.
În paralel, vom oferi explicații, videoclipuri și materiale educaționale despre ce trebuie să facă cetățenii. Ulterior, la nivel de localitate, comunitate sau gospodărie, se va putea decide dacă oamenii vor să organizeze asemenea exerciții. Această decizie va rămâne la latitudinea cetățenilor.
– Cum veți evalua, peste trei ani, dacă programul a avut succes? Ce rezultate concrete așteptați?
– Un rezultat de succes ar însemna, în primul rând, să avem instituțiile statului de la toate nivelurile instruite, pregătite și capabile să se coordoneze. Vorbim atât despre nivelul central, cât și despre cel local.
Instituțiile nu trebuie să-și paseze responsabilitatea și nici să aștepte ca altcineva să intervină. Din momentul apariției unui semnal care indică o posibilă criză, trebuie să se facă tot ce este posibil pentru a preveni producerea acesteia.
Dacă totuși criza se produce, efectele asupra cetățenilor trebuie reduse la minimum, deoarece cetățeanul este beneficiarul final al acestor măsuri.
În al doilea rând, ne dorim ca, peste trei ani, cetățeanul să nu mai întrebe ce trebuie să facă atunci când se produce o criză, ci să știe deja care sunt pașii de urmat. Trebuie să fie conștient de acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în familie și în comunitate, să știe cui trebuie să se adreseze și de ce.
În al treilea rând, trebuie să avem suficiente capacități de informare și intervenție. Asta înseamnă să avem sistemul MD-Alert pus la punct și spații de adăpostire pregătite sau, cel puțin, să fim într-un proces în care aceste spații să nu existe doar pe hârtie, ci să poată fi folosite în realitate. Trebuie să avem pregătite și resursele necesare în rezervele de stat pentru intervenții.
Dacă mă întrebați care ar trebui să fie rezultatul final, acesta ar trebui să fie atât de bun încât să mă întreb dacă mai are rost să menținem Centrul Național de Management al Crizelor. Am putea să-l închidem, pentru că am devenit atât de buni la reacție încât nu mai avem nevoie de pregătiri suplimentare.
– Putem spune că Republica Moldova nu este prea bine pregătită în fața unor crize?
– Nu aș spune că Republica Moldova este complet nepregătită. Suntem la un nivel de pregătire comparabil cu cel al multor țări din regiune și din lume, care nu s-au așteptat la o asemenea acumulare de crize în ultima perioadă.
Începând cu 2027, Europa planifică să treacă la un nivel complet nou de reziliență și securitate. Se elaborează un mecanism nou și o strategie nouă pentru aplicarea acestuia. Acest lucru arată că nivelul de alertă a ajuns foarte sus și că toate țările își consolidează eforturile pentru a fi mai bine pregătite.
„Cea mai mare problemă la noi rămâne criza energetică”
– În opinia dumneavoastră, la ce amenințări este cel mai expusă Republica Moldova în prezent? Care sunt crizele cu cea mai mare probabilitate de a se produce?
– Cea mai mare problemă pentru noi rămâne criza energetică, și nu doar din perspectiva prețurilor. Prețurile ne afectează pe toți, de la instituțiile statului până la cetățeanul care are o mașină sau un alt mijloc de transport.
Dar există și problema penuriei la nivel mondial. În ultima perioadă, potrivit estimării pe care o menționez, costurile transportului maritim în zona Mării Negre au crescut de aproape 13 ori, din cauza incidentelor recente. Prețurile la motorină și la produsele petroliere rafinate au crescut, de asemenea, exponențial. Au depășit 100 de dolari pe baril, ceea ce nu mai este o noutate, ci o realitate.
Un alt domeniu de risc este cel hidrologic. Situația pentru Republica Moldova nu s-a schimbat foarte mult. În continuare, depindem de precipitațiile din Carpați. Dacă va ploua abundent și se vor reface capacitățile de la Novodnestrovsk, vom putea scoate acest risc de pe agenda noastră. În prezent, însă, nu îl putem exclude.
Al treilea risc este cel de securitate. Din păcate, războiul din Ucraina presupune existența unui număr mare de drone care, chiar dacă nu vizează în mod deliberat Republica Moldova, pot ajunge pe teritoriul nostru din considerente militare sau logistice. Acest lucru ne poate afecta.
Trebuie să învățăm să fim mai bine pregătiți și să putem face față unor situații în care dronele ar putea provoca distrugeri sau ar putea lovi obiective de infrastructură critică, chiar dacă Republica Moldova nu este ținta intenționată. Tocmai de aceea, în cadrul campaniei „Moldova Pregătită”, ne propunem să acordăm o atenție sporită și acestui aspect.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Rațiunea, înapoi!
Înțelege cele mai importante evenimente politice, naționale și internaționale, prin analize echilibrate, realizate de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.