După FMI, Banca Mondială vede și ea recesiune în România. „Investițiile cresc, dar consumul și industria se prăbușesc”
După ce FMI a estimat o recesiune pentru țara noastră în acest an, și Banca Mondială și-a ajustat calculele și confirmă că vom intra într-o recesiune ușoară în 2026 (-0,5% PIB), arată un raport publicat vineri.
Gospodăriile nu mai consumă, pentru că li s-a strâns puterea de cumpărare din trei zone în același timp: scumpirea energiei, eliminarea plafonării la electricitate din 2025 și austeritatea fiscală. Revenirea e așteptată în 2027 (+1,7%), dar numai dacă există stabilitate politică și banii europeni continuă să intre.
Ce s-a întâmplat în prima jumătate a lui 2026
Economia a scăzut cu 0,7% față de anul trecut. Consumul privat a căzut cu 2,5%, fiindcă inflația a rămas mare (10,4% în iunie, în principal din cauza energiei), iar salariile și pensiile publice au fost înghețate.
Singurul motor a fost investiția (+10,9%), adică șantiere finanțate din PNRR, grăbite înainte de închiderea programului în august 2026. De aici și construcțiile pe plus (+12,3%).
Industria a scăzut (-2,9%) din cauza costurilor cu energia, iar comerțul (-3,9%) din cauza cererii slabe. Piața muncii se răcește, cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din ultimul deceniu.
BNR și creditarea
Dobânda de politică monetară a rămas la 6,5%. Creditul crește, dar firmele se împrumută tot mai mult în valută, fiindcă e mai ieftin decât în lei. Raportul semnalează asta ca risc de curs valutar.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări legate de bani și economie , te poți abona aici:
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Finanțele publice
Deficitul s-a înjumătățit în primul semestru, la 2% din PIB. Contribuie ambele părți: cheltuielile cu salariile publice au scăzut cu 3,9%, iar încasările din TVA au crescut cu 25% după majorarea la 21%.
Pe tot anul, deficitul rămâne însă în jur de 6% din PIB, iar datoria publică urcă în continuare, de la 59% în 2025 la 64,5% în 2028. Ritmul de creștere încetinește, iar datoria continuă să crească.
Sărăcia
Aproximativ 4,9% din populație trăiește sub pragul de 8,30 dolari pe zi, aproape neschimbat față de anul trecut.
Cei mai afectați sunt cei săraci, pentru care energia și alimentele cântăresc cel mai mult în buget. Voucherele de energie până la sfârșitul lui 2026 atenuează parțial efectul.
Ce urmează
Inflația ar trebui să scadă în a doua jumătate a anului, pe măsură ce ies din calcul efectele de bază (plafonarea, TVA-ul și accizele), până la circa 5,2% în primul trimestru din 2027.
Asta ar permite BNR să reducă dobânzile și salariile reale să-și revină.
Al doilea pilon e absorbția celor 31 de miliarde de euro din fondurile structurale, cu vârful plăților în 2027–2029.
Fondul problemei
Dincolo de criza de anul acesta, raportul spune că modelul vechi de creștere s-a epuizat. Productivitatea nu mai crește ca înainte, forța de muncă se micșorează, iar anii de politică fiscală pro-ciclică au lăsat deficite mari, care fac economia vulnerabilă la orice șoc, cum e cel al energiei acum.