Facturile la electricitate ar putea crește, în medie, cu 10% în perioada următoare, pe fondul efectelor crizei din această vară și al prețurilor ridicate de pe piața angro, spune Sorin Elisei, secretarul general al Ministerului Energiei, într-un interviu pentru publicul HotNews. Însă prețurile ar putea începe să scadă la primăvară, precizează acesta, explicând și de ce.
Facturile la gaze pentru populație s-ar putea majora și ele, dar nu peste nivelul de pe kWh stabilit de stat. Care este acesta și alte explicații în interviu.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Scumpirile de acum sunt efectele crizei din vara trecută
HotNews: Domnule Elisei, aș dori să vorbim în primul rând despre facturile oamenilor la electricitate. Deja am văzut că au venit noile oferte ale furnizorilor, mai scumpe decât cele care erau până acum. Spuneți-ne care sunt cauzele acestor scumpiri și ce estimați că va urma. Sorin Elisei: Din punctul meu de vedere, prețul angro tranzacționat în 2027, vorbim de niște contracte care se reînnoiesc sau contracte noi, reflectă efectele crizei din această vară. Și sigur că lunile octombrie și parte din noiembrie în continuare rămân tensionate și prețurile o să reflecte această tendință de creștere.
Dar aș vrea să completez următorul lucru: în acest moment foarte puțin din energia din 2027 s-a tranzacționat de fapt pe bursă. Furnizorii au diferite strategii, iar unii dintre ei sunt integrați într-un grup împreună și cu producători.
Când ar putea prețurile să înceapă să scadă
Eu unul sper că efectul acestor noi intrări de capacități de fotovoltaice, eoliene, poate și surse clasice, dar mai ales și de instalații de stocare, va duce la o detensionare situației începând cu luna martie.
Cu alte cuvinte, da, se vede o creștere. Pe de altă parte, ofertele furnizorilor sunt actualizate, cred eu, cel puțin o dată la o lună, o dată la două luni. Și în momentul în care vom reuși, într-adevăr, să avem o capacitate suficientă pe piață, atunci, după primul semnal de scădere, eu cred că o să avem o detensionare a situației. Până la urmă, într-adevăr, lumea încheie contracte de furnizare, în general, pe un an de zile, dar are dreptul de a schimba furnizorul chiar mai repede.
Iar ceea ce facem este să facilităm intrarea, împreună și cu Transelectrica și cu operatorii de distribuție și cu Autoritatea Națională de Reglementare, să facilităm intrarea unui număr semnificativ de megawați în producție. Și atunci credem că se va detensiona situația asta între cerere și ofertă.
– Cât de sus se pot duce prețurile în lunile următoare? – Eu nu cred că, până la jumătatea lunii noiembrie, prețurile vor depăși ceea ce avem astăzi pe PZU (piața spot a bursei de energie – n.r.).
Aici, într-adevăr, sunt două lucruri. Până la momentul la care Nuclearelectrica a declarat forță majoră, ca furnizor, cine a stat în PZU (a cumpărat energie pe termen scurt – n.r) a fost penalizat. Cu toate astea, știu că sunt și furnizori care, chiar dacă au avut această strategie, nu au crescut prețurile. Dar, pe de altă parte, o dată cu forța majoră, într-adevăr a fost o cantitate de energie care, practic, nu a mai putut fi livrată și atunci au intrat automat în PZU.
Contractele pe termen lung ar duce la scăderea prețurilor
– Dacă s-ar obține un preț mai bun prin contracte pe termen lung, de ce nu sunt utilizate astfel de contracte? De ce credeți că se încheie tranzacții în special pe termen scurt pe piața din România? – Problema aceasta a tranzacționării pe termen scurt e una destul de simptomatică pentru piața românească. Noi ne-am întâlnit și cu consumatorii industriali și am vrut să înțelegem de ce – pentru că, până la urmă, sunt niște mii de megawați de regenerabili în piață din 2021 încoace – nu vedem foarte multe contracte pe termen lung, încheiate între un producător sau furnizor și un client final, pentru că asta stabilizează prețul, asta reduce volatilitatea aceasta din piață.
Dar în martie-aprilie, sezonier se vede o scădere a prețului și atunci mulți dintre consumatori încearcă să renegocieze aceste contracte cu furnizorii.
Încercăm să înțelegem ce ar trebui să facem ca să se întâmple mai des și cred că odată cu 2027 o să vedem un instrument financiar în care reușim să dăm, printr-un fond de contragarantare, să dăm posibilitatea clienților și producătorilor și sau furnizorilor să aibă confortul comercial de a intra în astfel de contracte. Asta automat ar reduce cantitatea tranzacționată pe piața spot, ar reduce volatilitatea și atunci ar scădea prețul.
– În acest moment, cine sunt cei reticenți la contracte pe termen lung? Producătorii? – Și producătorii, și clienții. Astfel de contracte în general sunt semnate iar producătorii le folosesc și pentru bănci ca garanție în asigurarea veniturilor.
De ce menționăm contragarantarea? Pentru că fiind un contract pe cinci ani, și o parte și cealalt pune o anumită garanție, să zicem un milion de euro. Și atunci, ca să nu vină cineva cu un milion de euro cash nicio parte, nici cealaltă, există un instrument prin care se poate accesa această garanție care s-ar pune la încheierea contractului, fără a crea un cost adițional nici pentru producător, nici pentru consumator.
– Veți avea bănci implicate? – E în stadiul de proiect, dar cred că se poate derula inclusiv prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
Diferență semnificativă de preț între Hidroelectrica și ceilalți furnizori
– Până atunci vine iarna. Credeți că sunt pregătiți consumatorii de energie pentru prețurile pe care le vedem acum în ofertele furnizorilor? – Avem pe de o parte principalul producător și furnizor Hidroelectrica, care a operat o majorare de preț, însă față de ceilalți furnizori e o diferență semnificativă. În continuare lumea își poate exercita dreptul de a alege Hidroelectrica. Dar dincolo de asta, sigur că aici vorbim, dacă vreți, de două sau cel puțin, două sau trei categorii de clienți. În momentul în care vorbim despre vulnerabil, să zicem așa, unde cred că s-a ajuns undeva pe la 800 de mii de vouchere care sunt acordate lunar, acolo în cazul unei facturi de 50-60 de kWh pe lună, voucherul de 50 de lei cred că acoperă semnificativ partea acelei facturi.
Sigur că în mediul urban avem și o categorie de clienți ceva mai sofisticați, caută nu numai energie, caută și servicii. Aici e importantă și oferta furnizorilor. Dar în general, încă o dată, e o creștere de preț pe care eu o văd temporară. Impactul în facturi, dincolo de cei vulnerabili, s-a vorbit de 7%, s-a vorbit de 8%, s-a vorbit de 10%…
– De 20%… – Eu revin la predicția mea de creștere de 10%.
– S-a discutat și de o nouă plafonare a prețurilor? – Asta, ca idee, poate să fie apanajul unui guvern cu puteri depline.
Ce cred eu în acest moment: atâta timp cât avem această intrare de capacitate suplimentară de producție în piață, piața ar trebui să lucreze și să arate că atunci când oferta e mai mare decât cererea, prețul scade. În plus, capacitatea de stocare în baterii, care se va dubla, va ajuta la reducerea prețurilor. Sigur că dacă acest lucru nu se întâmplă, sunt mecanisme și instituții care ar trebui să supravegheze și să sancționeze un comportament care speculează.
– Credeți că nu se poate repeta vara următoare scenariul din vara acesta? – Cu siguranță nu.
România va sta bine în această iarnă din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze
– Cum credeți că va arăta iarna aceasta din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze? – Pe un scenariu de vreme normală, bine.
Am ajuns la peste 85% rată de înmagazinare, fără probleme în alocare de cantități pentru producătorii de energie termică, fără probleme de alocare de cantități pentru clienții casnici. Și până în aprilie nu ar trebui să existe nicio problemă într-un scenariu de iarnă normală.
Sigur că ne putem aștepta în ianuarie-februarie la niște mici episoade de ger, dar după cum ați văzut în ultimul timp, perioadele de ger de minus 20 de grade, pe care noi, cel puțin în copilărie, le mai aveam, nu s-au mai întâmplat.
– Aveți prognoza pentru iarnă? – La prognoza pentru iarnă s-a lucrat. Există o prognoză, cel puțin din perspectiva acelei hotărâri de guvern legate de programul de iarnă, dar care acoperă partea de energie electrică și sigur că în momentul ăsta așteptăm să vedem puțin cum se stabilizează Dunărea în luna octombrie, luna noiembrie, în așa fel încât să înțelegem tabloul general.
Noiembrie se arată mai bine din punct de vedere hidrologic, iar în decembrie, statistic vorbind, nu este o lună cu prețuri așa de mari. Lucrurile vor fi, după părerea mea, mult mai relaxate decât ce-am trăit din luna august încoace, în fiecare zi aproape.
– Care e strategia dacă în februarie sau martie apare un episod de ger? – Furnizorii, împreună cu ministerul, ANRE și Transgaz, au avut discuțiile legate de alocări. Până acum toate aceste prognoze pe care le-au făcut furnizorii au fost în limite normale, aș spune.
Într-o astfel de situație, dacă ar apărea un episod de ger, e sigur că depozitele vor conta foarte mult, completate de importuri. Noi, în acest moment, așa cum vedem astăzi situația, nu vom avea o problemă de aprovizionare. Avem o problemă de preț în schimb. Și credem că e important și în criza asta să nu ajungem într-o penurie.
Nu s-a apelat și nici nu cred că se va apela vreodată la acest instrument de limitare a consumului sau de deconectare. Și în orice caz, pe partea de gaze naturale, aici mă refeream la energie, și pe partea de gaze naturale, sunt oricum, în perioada iernii, consumatori neîntreruptibili în conformitate cu regulamentul de securitate a aprovizionării. Dar, pe prognozele furnizorilor, nu vedem în acest moment o problemă de alimentare, chiar și în scenariul acela de minus 20 de grade.
– V-ați gândit, la nivelul autorităților, să începeți campanii pentru a-i determina pe oameni să-și reducă consumul? – Aici, din punctul meu de vedere, e o chestiune de colaborare între autoritățile centrale și cele locale. Aș face lucrul ăsta. Personal, mă gândesc că abordarea ar fi să existe și un instrument de ajutor sau un stimulent în acest sens. Sigur că pe partea locală sunt celebrele anvelopări, pe partea de energie electrică unde am reușit să progresăm în mod real este cu acel cadru pentru comunitățile de energie.
Iar acolo filozofia ministerului a fost și nu s-a schimbat, indiferent de cine a fost ministru, că în timp ce regulile încep să fie create de către ANRE, filozofia sprijinului public pentru comunități a fost în zona vulnerabililor, prin intermediul UAT-urilor, adică prin intermediul primăriilor, comunități care pot avea panouri fotovoltaice nu neapărat pe acoperișul blocurilor, dar în niște locații pe care primăriile le știu cel mai bine și le-ar putea folosi pentru comunități de energie.
Prin Fondul de Modernizare cred că sute, dacă nu mii de contracte, se derulează mai bine sau mai puțin bine și sunt sute de milioane de euro care au mers în panouri fotovoltaice și instalații de stocare care să acopere consum de iluminat, consum de creșe, grădinițe și alte locații. Lucrurile acestea se vor vedea, foarte multe primării deja au terminat lucrările, dar cred că cel mai bine se vor vedea anul viitor.
Facturile la gaze pentru populație vor crește ușor
– Facturile la gaze pentru populație vor rămâne aceleași până la primăvară? – Există posibilitatea unor mici variații, din perspectiva mea sub pragul acela de 0,31 care a existat anterior când exista plafonare.
Ce avem noi acum de fapt este un preț al gazului de 110 lei (pe MWh – n.r.) pe o estimare de consum și, în cazul în care avem depășiri, furnizorii ar putea apela la alte surse ceea ce înseamnă un gaz semnificativ mai scump, dar într-o ponderare de 90% gaz cu 110 și 10% gaz cu, nu știu, 300 de lei pe megawat, impactul nu ar trebui iarăși să se ducă peste 0,31.
Vedem în ofertarea de 2027 că s-au luat diverse scenarii legate de prețul gazului care astăzi costă 110. Dar încă nu e o hotărâre, e nevoie de un guvern cu puteri depline care să spună ce se întâmplă după 1 aprilie pe piața gazelor naturale.
– Cine plătește diferența? – În acest moment, clienții noncasnici.
– Gazele din Marea Neagră vor rezolva problema prețului mare pentru consumatorii din România? Nu aș putea să vă spun. Teoretic, da. Practic, cei doi operatori au strategii de comercializare. Parte din gaze sunt deja contractate în diverse destinații interne și sau externe. Să nu uităm că atunci când am promovat proiectul de la Marea Neagră am spus că vom fi un furnizor de securitate externă. Adică acționăm într-o regiune în care i-am rugat de exemplu pe colegii bulgari să crească la un moment dat disponibilitatea pe interconexiuni să ne poată permite să importăm mai multe sute de megawați în anumite ore și au fost de acord cu această cerere.
Există sigur din informațiile publice și strategia Romgaz de a intra pe piața de furnizare a gazelor către consumatorii casnici. Ceea ce, dintr-un anumit punct de vedere, este similar cu situația Hidroelectrica pe piața de energie electrică. Acum, sigur că timpul ne va arăta. După aprilie-mai, sper că Romgaz e pregătit cu sisteme informatice, cu facturi, în așa fel încât să poată semna contracte și să crească, de fapt, nivelul de concurență în piață.
