Dincolo de declarațiile oficiale. Cum au început azi școala un copil de 13 ani de la țară și o profesoară din Râmnicu Vâlcea

Pentru a vedea ce-i așteaptă în realitate pe copiii și profesorii din România în prima zi de școală din pandemie, am stat de vorbă cu un elev din clasa a 6-a de la un liceu de la țară din județul Vrancea și cu o profesoară din Râmnicu Vâlcea.

Pe 14 septembrie, Alexandru începe clasa a VI-a. În noiembrie împlinește 13 ani. Din clasa I învață la Școala Gimnazială din comuna Vulturu, de lângă Focșani. Școala lui a avut parte de investiții de peste 2,2 milioane de lei în 2017 din partea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, devenind conformă criteriilor europene din punct de vedere sanitar. În România, acest lucru s-ar putea numi noroc.

Într-un moment în care învățământul românesc se confruntă cu o situație epidemiologică gravă, știm că în 2019, peste 28% din unitățile de învățământ din România nu aveau acces la dotări de bază care să permită spălarea elevilor pe mâini cu apă și săpun, după cum arată un studiu făcut de Programul comun de monitorizare al OMS și UNICEF.

Nu știm câte din aceste școli, care acum își primesc din nou elevii în bănci, au infrastructura necesară pentru a fi conform standardelor sanitare care se impun odată cu începerea anului școlar 2020-2021.

Cele trei scenarii privind reînceperea școlii

Direcția de Sănătate Publică a anunțat pe 7 septembrie trei scenarii posibile de desfășurare a orelor: verde, galben și roșu. Adică reluarea cursurilor în regim normal, în sălile de clasă, adoptarea unui sistem hibrid care să combine cursurile clasice cu cele online și continuarea învăţământului la distanţă, la fel ca în timpul stării de urgenţă.

Toate aceste scenarii sunt adoptate în funcție de numărul de cazuri la mia de locuitori din localitatea în care este situată școala. Dacă numărul de cazuri este sub 1 la mia de locuitori, atunci toate unitățile de învățământ își așteapt fizic toți elevii la școală. Dacă numărul de cazuri de COVID 19 se încadrează între 1 și 3 persoane la mia de locuitori, atunci școlile trec în sistemul de lucru hibrid. Ceea ce înseamnă că toți elevii în afară de cei din an terminal, vor veni alternativ la școală. Jumătate o săptămână sau două fizic, și cealaltă jumătate online. Apoi invers.

Scenariul roșu se poate întâmpla, fie la nivelul localității când există mai mult de 3/1000 cazuri de COVID-19, fie la nivelul unității de învățământ dacă un elev este confirmat infectat cu coronavirus.

Alexandru din comuna Vulturu s-a dus de la ora 11 la școală să participe la festivitatea de deschidere. Direcția de Sănătate Publică a obligat comuna Vulturu să implementeze scenariul verde. Ceea ce înseamnă că toți copiii participă fizic la școală. Băncile sunt de o singură persoană și poziționate deja la distanță de cel puțin un metru, iar cursurile vor dura 40 de minute.

Alexandru a fost săptămâna trecută să predea manualele de clasa a V-a pe care nu a putut să le returneze mai devreme din cauza carantinei și a restricțiilor. Manuale care trebuie să stea și ele trei zile izolate de contact uman, tot din motive sanitare. Alexandru i-a povestit mamei lui că școala lui arată la fel cum a lăsat-o în martie. Dar nu de școală îi este dor, ci de colegii pe care nu i-a mai văzut din martie. A făcut câteva luni de cursuri online prin zoom, dar nimic nu se compară cu atmosfera de clasă.

Mama lui Alexandru, Tincuța, are 33 de ani și l-a născut pe băiat cât lucra în Italia ca menajeră. Când a venit vremea să intre la școală, cei doi s-au despărțit. Alex a venit în România și Tincuța a rămas la muncă în Italia. Din cauza pandemiei, Tincuța a fost nevoită să se întoarcă în țară pentru că niciun hotel nu mai avea nevoie de ea.

Acum muncește la o fabrică de pe lângă Focșani cu un program aproape imposibil, iar banii puțini pe care îi câștigă o fac să se îngrijoreze că va putea acoperi toate necesitățile copilului pentru școală. De exemplu, atât cadrul didactic, cât și elevii trebuie să poarte mască pe toată durata cursurilor. Problema ei este că asigurarea zilnică a trei măști din banii proprii, împreună cu pachetul de mâncare, reprezintă o cheltuială deloc neglijabilă.

”Eu de exemplu am fost în seara asta și i-am luat zece măști. Am dat 20 de lei pentru că este doi lei masca. Și n-am încotro. Trebuie să meargă la școală copilul. Și cu pachețel ajungi la 15 lei zilnic. Pentru că nu poate să stea copilul de la 10:20 la 16:00 fără să bea apă sau să mănânce. Având în vedere că nu pot să ia nimic unul de la altul. În afară de rechizite și hăinuțe pe care le-am luat deja pentru școală, caiete, penar, pix. ”

Ca orice mamă singură, Tincuța muncește mult și nu e sigură că în noile condiții își va putea ține copilul la școală. Cel puțin nu în regimul fizic.

Sunt într-adevăr părinți care aleg să-și țină copiii acasă, dar nu din motive economice. Pur și simplu nu cred că statul procedează responsabil plin măsurile luate. Consideră pericolul epidemiologic prea mare și preferă ca copiii lor să continue ca în perioada de urgență: școala trebuie să se desfășoare online.

Dar asta este o atitudine împotriva legii 1/2011 pentru că părinții sunt obligați să faciliteze pe cât posibil accesul copiilor la educație. (art 3/q). Se poate înscrie copilul doar la cursurile online doar cu adeverință de la medicul de familie care să justifice medical de ce elevul trebuie să stea acasă.

Director al unui liceu din Râmnicu Vâlcea: „Măsurile au fost lăsate pe ultima sută de metri”

În Râmnicu Vâlcea, DSP-ul a hotărât că unitățile de învățământ trebuie să implementeze scenariul hibrid, scenariul galben. Lidia Ioana este directorul adjunct al Colegiului Economic Râmnicu Vâlcea. Pe lângă asta, este cadru didactic titular, profesoară de chimie. Mi-a povestit că este foarte pregătită să înceapă școala pentru că ea nu a avut nicio zi de pauză de la muncă pe perioada vacanței de vară.

”Este o foarte mare incertitudine. Nu știm ce se va întâmpla. Mai ales pentru că măsurile au fost lăsate pentru ultima sută de metri. Adică undeva abia pe 10 septembrie a fost întâlnirea cu Institutul de Situații de Urgență. Noi am mai avut întrevederi cu directoarea DSP și cu doamna Inspector General în decursul ultimei săptămâni. Ni s-a spus în ce scenariu suntem și aproximativ măsurile necesare. Suntem în scenariul galben. Având mulți copii care fac naveta, noi am decis ca grupele să se împartă în perioade de două săptămâni tocmai pentru a ține cont și de perioada de incubație obișnuită.”

În ciuda tuturor acestor lucruri, toate clasele terminale (adică clasa a VIII-a și clasa a XII-a) vor veni în fiecare zi la școală chiar dacă școala lor adoptă scenariul hibrid, și vor fi separați fizic de restul elevilor care vin alternativ la școală. Câte minute durează un curs, câte minute are pauza, cât se aerisește clasa.

Toate acestea sunt măsuri pe care școlile le negociază individual cu Inspectoratul General și Direcția de Sănătate Publică. Ținând cont că de fapt copiii nu au voie să mănânce în timpul perioadei cât sunt la școală (ordinul 5847), administrația școlilor încearcă să scurteze timpul pe care elevii îl petrec înăuntru.

Dar în județul Vâlcea, s-a insistat pe ora de minim 45 de minute și pauza de 10 minute. Ceea ce înseamnă că elevii trebuie să stea șase ore fără să mănânce. În fiecare pauză de 10 minute, elevii nu au voie să iasă din clasă și profesorul cu care au făcut ora trebuie să stea să îi supravegheze, în timp ce dă drumul la ferestre și uși pentru a aerisi.

Acum este septembrie și temperaturile sunt potrivite, dar nu știm cum se va întâmpla asta când vremea va fi friguroasă. După ce trec aceste 10 minute și clasa a fost aerisită iar elevii nu au plecat din bănci și au păstrat între ei distanța minimă de un metru, profesorul poate pleca să schimbe catalogul și să ajungă la cealaltă clasă. Ținând cont de nevoia elevilor de socializare, cât de plauzibil este scenariul pauzelor fără ieșit din bancă oare?

Absolut întâmplător (și norocos), Colegiul Economic pe care îl administrează doamna director Ioana deținea de dinainte bănci individuale care acum sunt conform normelor. Dar sunt școli al căror mobilier nu este potrivit distanțării sociale. Soluția ar fi panouri de plexiglas instalate între elevi. Așa cum sunt cele de la magazine, între cumpărător și vânzător.

În 2015, după incendiul de la Colectiv, am descoperit cu toții că doar aproximativ 2000 de școli, adică în jur de 7% dețineau autorizație de la ISU pentru protecția de incendiu, după declarațiile de atunci ale premierului interimar Sorin Cîmpeanu. Între timp, deși autorizația de securitate la incendiu este obligatorie, ea nu mai este o condiție pentru a obține autorizația de funcționare. Ceea ce înseamnă, de fapt, o măsură de relaxare.

În 2019, cu câteva luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare pandemia la nivel global aflam că doar 72% din școli permit ca infrastructură sanitară elevilor să se spele pe mâini cu apă și săpun.

Acum este nevoie de apă curentă și curată, săpun, prosoape de unică pentru ștergerea mâinilor, dezinfectant, măști de protecție care să fie schimbate o dată la câteva ore, elevii să nu se miște din bănci, profesorii să lucreze și online și la școală, cataloagele să umble de la un profesor la altul, niciun pix să nu fie folosit decât de elevul care l-a adus de acasă, șase ore fără să mâncare, aerisire de 10 minute indiferent de vremea de afară, închiderea școlii și trecerea în regimul online după prima confirmare de COVID-19, separatoare de plexiglas și un regim de curățenie impecabil.

Se pot respecta toate aceste reguli sau doar așa arată România de dinainte de alegeri? Rămâne să aflăm în zilele următoare.