O sondă japoneză a plecat spre lunile lui Marte pentru o misiune fără precedent
O sondă spațială și-a început marți călătoria către lunile lui Marte, în încercarea de a realiza o misiune fără precedent: prelevarea de probe de acolo și, poate, dezvăluirea originilor Sistemului Solar și ale vieții pe Pământ, transmite AFP.
Sonda Martian Moons eXploration (MMX), rezultatul unei colaborări între Agenția Spațială Japoneză (JAXA), Centrul Național de Studii Spațiale (CNES), NASA, Agenția Spațială Europeană (ESA) și Centrul Aerospatial German (DLR), ar putea contribui, de asemenea, la punerea bazelor unei viitoare explorări umane.
Racheta H3, care transporta sonda MMX, dar și două contribuții franceze – un rover și un spectrometru – a decolat de la centrul spațial Tanegashima (sudul Japoniei) marți la ora 04:41 (luni, 22:41, ora României), potrivit transmisiunii în direct a agenției spațiale japoneze.
În ciuda orei foarte matinale, mii de japonezi au urmărit evenimentul în direct și au postat mesaje de încurajare online.
La mai mult de o oră după aceea, JAXA a anunțat că sonda s-a separat corect de rachetă și și-a „început călătoria” către regiunea Marte, potrivit transmisiunii sale în direct.
„Am visat la această zi, așa că sunt incredibil de fericită”, s-a bucurat cercetătoarea Mari Aida de la JAXA, declarându-se „ușurată”.
Sonda ar trebui să ajungă în apropierea lui Marte în august 2027. Va rămâne trei ani în apropierea Planetei Roșii, pe orbita lui Phobos, una dintre cele două luni ale sale.
Apoi va ateriza pe acest satelit pentru a colecta cel puțin 10 grame de material.
Înainte de aceasta, roverul franco-german numit Idefix, denumit astfel după câinele din benzile desenate „Asterix”, va fi primul vehicul din istorie care va explora suprafața lui Phobos.
Acesta va efectua observații la suprafață și va servi drept avangardă pentru sondă, asigurându-i o aterizare în condiții de siguranță.
Phobos ar putea deveni o „stație spațială naturală”
Mirs, un spectrometru dezvoltat de CNES și Observatorul din Paris-PSL, trebuie să „ajute oamenii de știință să aleagă locațiile cele mai interesante pentru prelevarea probelor”, rezumă astronomul Antonella Barucci, responsabilul științific al proiectului Mirs.
„Prelevarea de probe de pe Phobos va fi o premieră mondială”, a declarat pentru France Presse șeful proiectului MMX, Yasuhiro Kawakatsu.
JAXA a precizat că misiunea va studia, de asemenea, posibilitatea de a utiliza Phobos ca „stație spațială naturală”, stabilind cerințele pentru o călătorie dus-întors către Marte – element „esențial pentru explorarea cu echipaj uman” a acestei planete, a adăugat el.
Misiunea urmează să observe și cealaltă lună, Deimos, fără a ateriza pe aceasta, înainte de a se întoarce pe Pământ.
JAXA speră că misiunea va dezvălui modul în care s-au format Marte și cele două luni ale sale, o informație esențială pentru înțelegerea nașterii Sistemului Solar.
Va căuta indicii despre originile vieții
MMX va face lumină și asupra „mecanismelor de transport care au dus apa, elementele volatile și compușii organici din regiunile exterioare ale Sistemului Solar către planetele interioare (Mercur, Venus, Pământul și Marte, n.r.), procese care au jucat probabil un rol cheie în habitabilitatea acestor lumi”, a explicat pentru AFP în luna august astrofizicianul francez Patrick Michel, director de cercetare la CNRS.
„Dacă Phobos și Deimos sunt într-adevăr vestigii ale acestor prime sisteme de transport, ele ar putea deține indicii privind chiar originile vieții”, a adăugat el în timpul pregătirii acestei misiuni.
Japonia a experimentat deja recuperarea probelor spațiale, în special cu sonda Hayabusa-2 a JAXA, care, în 2020, a adus 5,4 grame de roci și praf colectate de pe un asteroid aflat la câteva sute de milioane de kilometri de Pământ.
Agențiile spațiale americane și chineze sunt, de asemenea, angajate în această cursă pentru a aduce pe Pământ probe de rocă prelevate de pe suprafața planetei Marte.
Roverul Perseverance al NASA, care explorează Planeta Roșie din 2021, a colectat deja probe gata să fie repatriate pe Pământ. Misiunea a fost însă oprită de facto de guvernul președintelui Donald Trump, în urma unui vot al Congresului american din ianuarie.
China a anunțat, de asemenea, că nava sa spațială Tianwen-3 urmează să fie lansată în jurul anului 2028, cu obiectivul de a aduce probe marțiene în jurul anului 2031, posibil înainte de întoarcerea misiunii MMX.