Biolog al îmbătrânirii, la București: „Vom avea medicamente pentru longevitate, așa cum avem vaccinuri”. Avertismentul lui: căldura extremă ne îmbătrânește mai repede
Peste o sută de ani, un om de 80 de ani va fi tot bătrân, dar mult mai sănătos decât unul de azi. Motivul: medicamente care vor încetini îmbătrânirea și vor fi luate preventiv, așa cum astăzi facem vaccinuri. Este prognoza profesorului João Pedro de Magalhães, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători în biologia îmbătrânirii. Același specialist trage însă și un semnal de alarmă: temperaturile tot mai mari accelerează deja „ceasul biologic”, iar cei mai expuși sunt vârstnicii.
João Pedro de Magalhães este profesor de biogerontologie moleculară la Universitatea din Birmingham, unde conduce un laborator care studiază genetica îmbătrânirii și a întineririi. Biologul portughez a fost invitat, la inițiativa Rețelei de Sănătate Regina Maria, la cea de-a cincea ediție a Climate Change Summit, desfășurată între 13 și 17 octombrie la Palatul Parlamentului din București. Tema de anul acesta a fost „Infrastructurile viitorului”.
În prezentarea sa și într-un interviu acordat la summit, cercetătorul a vorbit despre cum ne influențează clima durata și calitatea vieții și despre descoperirile care ar putea schimba bătrânețea în următorul secol.
De la 40 de ani la peste 90: „un rezultat spectaculos”
„Sunt biolog și mă voi axa pe un subiect destul de diferit față de ce ați auzit până acum: longevitatea și îmbătrânirea. Și vă voi arăta cât de mult se intersectează acestea cu schimbările climatice”, și-a început cercetătorul prezentarea.
Punctul lui de plecare este unul optimist. Acum 150 de ani, speranța de viață era de 40–45 de ani în foarte multe țări de pe toate continentele. Astăzi este de aproximativ 80 de ani, iar în țări precum Japonia sau Singapore depășește 90. „Pentru mine, acesta este un rezultat spectaculos, creat de tehnologie și de civilizație”, a spus profesorul.
Un alt câștig uriaș este că mult mai puțini copii mor astăzi din cauza bolilor infecțioase. „Este unul dintre triumfurile civilizației umane. Faptul că avem antibiotice și alte tehnologii medicale avansate care ne-au permis să ajungem aici este de-a dreptul fantastic”, a subliniat el.
Succesul vine însă cu un preț. Populația îmbătrânește în toate țările lumii, iar odată cu ea cresc cancerul, bolile cardiovasculare și cele neurodegenerative. La acestea se adaugă a doua mare provocare a secolului: „Planeta se încălzește. Iar acest lucru afectează și sănătatea umană, și longevitatea”, a explicat cercetătorul.
Medicamente pentru longevitate, luate ca vaccinurile
Întrebat cum va arăta un om de 80 de ani peste un secol, profesorul de Magalhães nu ezită: mai bine decât astăzi. „Sunt optimist, pentru că am încredere în cercetarea biomedicală și în progresele ei. Cred că peste o sută de ani, datorită descoperirilor medicale, un om de 80 de ani va avea o speranță de viață mai mare și o povară a bolilor mai mică decât acum”, spune el.
O parte importantă din acest optimism vine din medicamentele pentru longevitate, substanțe care țintesc chiar procesul de îmbătrânire, nu o boală anume. Unele sunt testate astăzi pe animale de laborator, iar altele au ajuns deja în studii clinice pe oameni.
„Cred că peste 100 de ani unele dintre ele vor fi aprobate pentru uz clinic și vor deveni o formă de medicină preventivă. Așa cum avem vaccinuri, vom avea medicamente pentru longevitate, care le vor permite oamenilor să trăiască vieți mai lungi și mai sănătoase”, explică cercetătorul.
Asta nu înseamnă însă că vom învinge bătrânețea. „Un om de 80 de ani va fi tot o persoană în vârstă. Nu vom fi vindecat îmbătrânirea, dar va avea o viață mai sănătoasă decât are acum un om de 80 de ani”, precizează profesorul.
Diferența contează. Scopul acestor cercetări nu este doar să adauge ani vieții, ci să facă acești ani mai buni: mai puține boli cronice, mai multă mobilitate, mai multă independență.
Până atunci, stilul de viață rămâne decisiv
Până când astfel de medicamente vor deveni realitate, cea mai mare parte a controlului ne aparține. Întrebat ce ne face să îmbătrânim mai repede, profesorul enumeră aceiași factori pe care îi cunoaștem cu toții, dar pe care îi subestimăm adesea.
„Cred că principalii factori care influențează felul în care îmbătrânești și cât de mult trăiești sunt în continuare alegerile legate de stilul de viață: ce mănânci, cât dormi și cât de bun îți este somnul, interacțiunile sociale. Fumatul, exercițiul fizic și obezitatea pot afecta îmbătrânirea și longevitatea”, explică el.
Aici intervine și clima. Potrivit cercetătorului, schimbările climatice pot afecta exact acești factori: alimentele pe care le avem la dispoziție, calitatea somnului și nivelul de stres. „Pot provoca anxietate și stres psihologic, deci pot avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății și, în cele din urmă, asupra longevității oamenilor”, avertizează profesorul.
Căldura extremă accelerează ceasul biologic
Cea mai îngrijorătoare parte a prezentării a privit efectul direct al temperaturilor ridicate. Profesorul de Magalhães a amintit un studiu din 2024 care arată că peste 60.000 de europeni au murit din cauza căldurii. Iar vârstnicii sunt mult mai sensibili la temperaturi extreme decât tinerii, căldura fiind unul dintre principalii factori de stres pentru organismul lor.
Mai mult, căldura pare să ne îmbătrânească efectiv mai repede. Cercetătorul a explicat că astăzi există biomarkeri, de exemplu modificări ale ADN-ului numite metilare sau anumite analize de sânge, care permit estimarea vârstei biologice a unei persoane. Cu ajutorul lor se poate afla dacă cineva îmbătrânește mai repede sau mai încet decât ar indica vârsta din buletin.
„Ceea ce știm acum este că, în Europa, căldurile extreme accelerează acești biomarkeri ai îmbătrânirii. La persoanele mai expuse la căldură, în special la cele în vârstă, markerii biologici ai îmbătrânirii sunt mai ridicați, ceea ce înseamnă că probabil îmbătrânesc mai repede, nesănătos”, a explicat specialistul.
În interviul acordat la summit pentru Hotnews.ro, profesorul a numit adaptarea la o lume mai caldă o problemă „la nivel de civilizație”. Și a recunoscut deschis că nu are încă o soluție: „Cum putem aborda asta? Nu sunt pe deplin sigur, dar știm că schimbările climatice pot avea un impact foarte negativ asupra sănătății, în special la persoanele în vârstă. Dacă vom avea tot mai mulți vârstnici, problemele cauzate de schimbările climatice îi vor afecta în mod disproporționat și vor deveni o provocare și mai mare.”
Cu alte cuvinte, cele două tendințe ale secolului se întâlnesc: populația îmbătrânește, iar planeta se încălzește. Iar cei mai vulnerabili la căldură sunt tocmai oamenii al căror număr crește cel mai repede.
De ce îmbătrânim? Știința nu are încă un răspuns complet
Deși îmbătrânirea ni se pare cel mai firesc lucru din lume, mecanismele care o produc nu sunt pe deplin înțelese, a remarcat biologul. Cercetătorii au identificat însă mai multe procese care se petrec în corp odată cu trecerea anilor.
„Pe măsură ce înaintăm în vârstă, ADN-ul se deteriorează, apare stresul oxidativ, se produc deteriorări la nivelul mitocondriilor, uzinele energetice ale celulelor, sau la nivelul telomerilor”, a explicat profesorul. Telomerii sunt capetele protectoare ale cromozomilor, care se scurtează cu fiecare diviziune a celulei.
La acestea se adaugă apariția celulelor senescente, celule care nu se mai divid și nu mai funcționează corect, dar rămân în organism, precum și inflamația, al cărei nivel crește odată cu vârsta.
Cercetătorul a mai arătat că temperaturile ridicate scurtează viața și în cazul animalelor. Concluzia lui: sănătatea oamenilor, a animalelor și bunăstarea planetei sunt legate între ele, iar progresul biomedical trebuie pus în echilibru cu efectele schimbărilor climatice.
Ani în plus, dar și ani sănătoși
Potrivit specialiștilor de la Mayo Clinic, nicio teorie nu explică singură îmbătrânirea. Unele pornesc de la ideea unui program genetic cu o limită prestabilită, altele de la acumularea, în timp, a deteriorărilor din celule. Cei mai mulți cercetători consideră că este vorba despre mai multe procese care se influențează reciproc.
Unul dintre ele este inflamația cronică. Aceasta poate fi alimentată de o dietă nesănătoasă, de sedentarism, de stres prelungit și de poluare, dar și de boli precum diabetul, obezitatea sau poliartrita reumatoidă.
Medicina a reușit să prelungească viața, dar mult mai greu calitatea anilor câștigați, notează aceeași sursă. Medicii văd tot mai mulți pacienți care trăiesc mai mult, însă cu boli cronice, mobilitate redusă sau declin cognitiv. Iar pentru cei mai mulți oameni, mintea limpede și independența contează la fel de mult ca numărul anilor.
Tocmai aici se întâlnesc cele două mesaje ale profesorului de Magalhães. Înțelegerea mecanismelor îmbătrânirii ar putea aduce, peste câteva decenii, medicamente care ne țin sănătoși mai mult timp. Până atunci, felul în care trăim și felul în care ne adaptăm la o planetă tot mai caldă vor decide cât de bine îmbătrânim.
Articol susținut de Regina Maria