INTERVIU O cercetătoare româncă din Germania, care a anticipat cu trei luni înainte seceta severă de pe râul Elba, vorbește despre ce se poate întâmpla în iarna acestui an 

– HotNews: Doamna Monica-Ioniță-Scholz, când ați auzit prima oară teoria conspirației legată de faptul că se fură apă din Dunăre și la ce v-ați gândit atunci?
– Monica-Ioniță-Scholz: Cred că prin luna iulie am auzit, citesc zilnic presa din România, dar m-a sunat cineva de la o televiziune și m-a întrebat dacă vreau să dau un interviu să explic care este situația. Din acel moment am început să descarc date și să mă uit la ele. 

Ce a șocat-o: „Nu poți să întorci cursul Dunării”

Problema este, din punctul meu de vedere, că apar tot mai multe știri false pe rețelele sociale, iar oamenii le cred. Discuția a pornit cred de la lacul Vidraru care a fost golit și s-a spus că au luat francezii apă pentru nu știu ce firmă de la ei și a fost doar o continuare cea cu Dunărea.

M-a surprins aici foarte tare un lucru…dacă ai minimul de cunoștințe geografice ar trebui să știi că Dunărea curge din Germania către România, și nu din Germania către Franța, adică nu poți să întorci cursul Dunării. A fost relativ șocant, însă a persistat povestea și știu că astfel de știri au mai apărut și prin alte țări.

Teoriile conspirației au făcut-o să iasă mai des în public

– Au circulat teorii ale conspirației și în Germania?
– În Germania nu a existat noțiunea aceasta, am vorbit și cu presa de la ei, le-am spus despre asta, au rămas șocați, dar atunci am considerat că este cazul ca noi, cercetătorii, să intervenim un pic mai agresiv decât de obicei și aici mă refer la felul în care comunicăm.

Am început de atunci aproape săptămânal să postez diverse analize pe social media, am dat interviuri, la un moment, spun sincer, devenise chiar obositor, însă mi-am spus că este o situație critică.

„Avem prognoze foarte bune”

România este foarte dependentă de apa din Dunăre și centrala de la Cernavodă la fel. Apa din Dunăre este esențială și am considerat că este cazul să arătăm că situația în sine este critică, că efectele încălzirii globale sunt din ce în ce mai vizibile, că ne afectează resursa de apă. 

Cred că avem nevoie de prognoze foarte bune, prognoze de la o lună la trei luni. Eu fac prognoze în Germania pentru râul Elba. 

La sfârșitul lunii mai ne-am avertizat clienții că nu vor avea apă toată vara și au fost foarte mulțumiți că au putut să se adapteze mult mai ușor decât alte companii care nu au avut această informație. 

Nu știu cum funcționează sistemul în România, însă aceste prognoze pe termen lung se fac prin metode mai speciale, iar în Germania a fost dezvoltat un sistem care funcționează foarte bine.

Scepticii schimbării climei au rămas cu puține argumente după ce au văzut ce s-a întâmplat cu Rinul

– Ați spus că nu au circulat în Germania teorii ale conspirației legate de criza apei. Au fost însă acuzații sau alte discuții?
– Nu au fost, în general nu. Apar uneori teorii ale conspirației, însă doar despre efectele schimbărilor climatice. Însă anul acesta nu au existat, ținând cont de ce s-a întâmplat cu Rinul, care pentru Germania este esențial. 

Au constatat că situația este gravă și costurile vor fi mari, în special fiindcă transportul fluvial a fost foarte afectat. Nu au existat teorii cum că cineva fură apa sau o ascunde.

Patru ani de secetă în două locuri din România

– Revenind la Dunăre, un alt fake news răspândit a fost că austriecii ar reține multă apă în lacuri mari, în bazine speciale pentru centrale și deci o parte din apă nu mai ajungea în România. 
– Contribuția apei din bazinul superior al Dunării, adică din Germania și Austria, este relativ mică la debitul care se înregistrează la Baziaș. 

Cea mai mare contribuție vine din afluenții de pe bazinul mijlociu, Drava, Sava, Tisa și aici situația a fost la fel de critică precum a fost pe cursul central al Dunării. 

Spun asta pentru că nu am avut precipitații toată vara, așa că avem un deficit de precipitații foarte, foarte mare care a început în luna mai și continuă.

Știu că s-a discutat în țară și despre faptul că a plouat foarte mult în sud-estul României, dar ceea ce oamenii nu înțeleg este că sud-estul României nu face parte din bazinul Dunării. Cursul principal al Dunării, apa care este esențială pentru Dunării, trebuie să vină de pe bazinul mijlociu (Slovacia, Ungaria) și de pe afluenți.

„Una dintre cele mai năprasnice secete din ultimii 150 de ani”

– Deci nu a contat că a plouat mai mult la Urziceni sau în alte locuri din zonă..
–  Contează foarte mult debitul la intrarea în țară, la Baziaș – și este important și pentru ce se întâmplă la Cernavodă.  

Ne-am uitat și la fenomenul de secetă și a fost una dintre cele mai năprasnice secete din ultimii 150 de ani. A fost cu totul special în 2026 faptul că întreg bazinul Dunării a fost expus acestor condiții de secetă. Aproape tot timpul există o alternanță între partea de vest și cea de est, poți să ai secetă în zona de vest, iar în est sunt ploi sau se poate întâmpla invers. Anul acesta nu a fost așa.

Chiar dacă plouă iarna, o vară toridă influențează foarte mult negativ debitul Dunării

– Când spuneți că a fost una dintre cele mai dure secete din ultimii ani vă referiți la mai multe regiuni din România sau doar la zona Dunării?
– În capitolul despre secetă din raportul Starea Climei am arătat că la Călărași la Medgidia am avut 48 de luni consecutive de secetă, așadar patru ani de secetă. 

La nivelul României nu avem o tendință semnificativă de scădere a precipitațiilor, nu am găsit așa ceva. Însă avem o creștere foarte mare a temperaturii, creștere care accelerează procesul de evapotranspirație. 

Și chiar dacă ai precipitații iarna, vara este foarte cald, se evaporă foarte multă apă și ajunge să se amplifice fenomenul de secetă, din cauza temperaturii. De aceea avem aceste 48 de luni. Noi, când ne uităm la secetă, ne uităm la secetă pe termen lung, nu de la lună la lună. 

Riscul pentru vara lui 2027, în funcție de ce se întâmplă în această iarnă

–  Criza persistă și pe Rin, nici la Dunăre nu s-a rezolvat. Cum arată viitorul și când putem vorbi despre o revenire la debite oarecum normale?
–  Mi se pare critic faptul că la mijlocul lunii octombrie, care este o luna ploioasă în România, Dunărea atinsese minimul. Dacă nu va ploua cu mult peste medie în această iarnă, dacă nu va ninge, anul viitor va fi mult mai rău decât ceea ce am experimentat în acest an, pentru că vom intra deja din iarnă cu un deficit. 

Momentan, Dunărea are 33% din volumul de apă pe care ar trebui să-l aibă în mod normal. Sincer, eu nu am crezut că debitul la Baziaș se poate duce sub 1.350 mc/s.

„Când am emis prognoza m-am gândit că nu poate fi așa de rău”

– Faceți de 15 ani prognoze pe râurile din Germania. Cât de grea vi s-a părut vara lui 2026 care a fost una dintre cele mai calde din istorie?
– Pentru mine a fost cel mai greu an, iar din punct de vedere hidrologic a fost un an catastrofal. Când am emis prognoza, la final de mai, m-am gândit că nu poate fi așa de rău și chiar am avut și dubii în a crede ce-mi spuneau datele… Însă am emis prognoza și mă bucur că am făcut asta. Prognoza la trei luni s-a adeverit aproape 100% și debitul estimat de noi la final de mai pentru sfârșit de august chiar s-a concretizat.

– Prognozele au fost atât de bune și pentru că aveți aparatură ultramodernă? Vă ajutați și de supercomputere?
– Nu avem aparatură specială, nu folosim inteligență artificială și nici supercomputere. Totul este făcut pe un laptop. Contează foarte mult experiența și să înțelegi de ce folosești anumiți predictori pentru debitul pe Elba sau pe Rin.

„ Pentru mine a fost șocant să văd că sunt 43 de grade Celsius la umbră în luna iunie, în Germania”

– Folosiți și date din teren pentru prognoze?
– Contează foarte mult faptul că în Germania toate datele meteorologice sunt puse online și sunt postate și date de acum cinci minute, spre exemplu. Când facem prognoza pe un râu ne ajută și datele globale din 1948 până în prezent.

– Ce v-a uimit cel mai tare la vara acestui an în care Rinul a avut cel mai mic debit din ultimii 500 de ani?
– Cel mai grav mi s-a părut acel val de căldură care a lovit Franța și Germania la final de iunie. Pentru mine a fost șocant să văd că sunt 43 de grade Celsius la umbră în luna iunie, în Germania și temperatura la sol cred că trecea de 55 de grade Celsius. La Leipzig au fost probleme mari cu șinele de tramvai, căldura extremă a amplificat și acolo fenomenul de secetă și nu a plouat.

16.000 de morți de la caniculă „într-una dintre cele dezvoltate țări”

– Ce înseamnă 40-43 de grade Celsius pentru oamenii care au trăit o viață în Germania, unde clima este ceva mai blândă și plouă mai mult ca în România?
– Și în Germania sunt regiuni unde vara sunt temperaturi de 38 de grade și apar nopți tropicale – de exemplu în Valea Rinului și zona Berlin – Brandenburg. 

Ce cred că i-a șocat însă cel mai tare pe germani este că la finalul verii, institutul de medicină Robert Koch a estimat 16.000 de decese în plus din cauza valurilor de căldură. Să nu uităm că vorbim despre una dintre cele dezvoltate țări.

În Germania „un om obișnuit are nevoie de o mulțime de aprobări pentru a-și pune aer condiționat”

– Cum au făcut fac față oamenii din Germania unei veri așa de calde când aerul condiționat este rar?
– Da, este o problemă. Eu lucrez într-o instituție publică, nu există noțiunea de aer condiționat, ci este cel mult în supermarket-uri și în spitale. 

Aș spune că problema cu aerul condiționat în Germania este critică pentru că sunt foarte sceptici, iar un om obișnuit are nevoie de o mulțime de aprobări pentru a-și pune aer condiționat. 

De exemplu trebuie să-și dea toți vecinii acordul, așa că nu mulți au. O cauză a numărului foarte mare de decese poate fi ș faptul că nu au climatizare cum ar trebui.