Un vicepreședinte Adobe explică ce se petrece în spatele ecranului când zeci de milioane de oameni intră deodată pe același site. Interviu cu Dragoș Georgiță, VP of Engineering, Adobe România
În 2006, Adobe a cumpărat InterAKT, o companie bucureșteană de software cu vreo 35 de angajați. Din achiziția aceea a crescut cel mai mare centru de inginerie al Adobe din Europa: peste 1.400 de oameni și responsabilitate completă pe produse critice din portofoliul global al companiei.
Dragoș Georgiță a venit atunci în Adobe, ca tech lead, și a fost numit recent VP of Engineering. Echipele pe care le conduce lucrează pe Adobe Experience Platform, mai precis pe Edge Network, Real-Time CDP și Audience Manager. Pentru cititorul care nu lucrează în software: sunt sistemele care decid, în fracțiunea de secundă în care se încarcă o pagină sau o aplicație, ce anume vede fiecare utilizator. Se bazează pe ele, printre alții, clienți din media care transmit evenimente urmărite simultan de zeci de milioane de oameni. L-am întrebat cum arată munca asta din interior.
Care e cea mai grea problemă de inginerie pe care o rezolvați acum și de care puțină lume din afară e conștientă?
Una dintre cele mai dificile provocări este cum transformi volume enorme de date, petabytes care trec zilnic prin sistemele noastre, în decizii utile luate aproape instantaneu, în milisecunde. Și cum răspunzi la sute de mii de cereri pe secundă venite din aplicațiile web sau mobile ale clienților noștri. Sunt echipele responsabile de arhitectura și implementarea sistemelor pe care se bazează clienții noștri din media pentru evenimente ca Super Bowl, cu zeci de milioane de utilizatori concurenți.
La nivelul ăsta de trafic, ce mai rămâne de optimizat?
Am găsit variante să inovăm în continuare, să obținem creșteri de performanță de 10 ori, menținând costurile constante. Este genul de inovație greu de făcut în altă parte, fără contextul sistemelor și al aplicațiilor la care lucrăm în Adobe.
Într-o industrie care se schimbă atât de repede, cum se iau deciziile de arhitectură și de produs?
Sunt o serie mare de decizii pe care le luăm local, legate de sistemele de care suntem complet responsabili. Altele, cu impact global, le discutăm și cu unii colegi de peste ocean, mai ales când alte aplicații din ecosistem sunt afectate de deciziile astea.
Ca la orice altă decizie, ne uităm la impactul pentru client, la capacitatea de a executa și de a opera la scară mare, ținând cont și de flexibilitatea pe termen lung. În triunghiul ăsta nu există decizie perfectă, dar încerci să optimizezi pentru o acoperire cât mai bună a celor trei aspecte.
Cum schimbă AI-ul agentic felul în care este gândit un produs?
Văd un impact pe mai multe dimensiuni. Pe folosirea uneltelor AI în dezvoltarea și validarea de software suntem deja 100% onboarded și am găsit rețete care funcționează și ne dau accelerație.
Interesant este însă impactul pe care îl are AI-ul asupra așteptărilor utilizatorului care interacționează cu aplicația, și aici vorbim deopotrivă de aplicații de consum și de aplicații B2B.
Există o așteptare implicită de viteză și de contextualitate. Îmi poți oferi rapid acces la ceea ce mă interesează? Îmi poți analiza rapid tot ce ți-am cerut, în contextul meu ca utilizator, fără să parcurg zeci de pași sau mai multe aplicații? Îmi poți da răspunsul în minute, în loc de zile de coordonare?
Și ce înseamnă asta pentru felul în care se construiește software de aici încolo?
Cred că intrăm într-o etapă în care software-ul AI, agentic, va trebui să ofere o integrare și un echilibru între viteză, ușurința de a accesa informații peste mai multe sisteme și în contextul potrivit, și coordonarea cu alte sisteme agentice și cu oameni – agenți și oameni lucrând împreună.
Ce a făcut ca echipa din România să răspundă integral de produse întregi?
A fost un moment când încrederea în echipă din partea headquarters a depășit un anumit prag. Dezvoltam lucruri foarte interesante și până atunci, dar decizia de a muta un produs complet, care aduce sute de mii de dolari anual, cu tot R&D-ul în România, e genul de vot de încredere care arată că ești pe drumul cel bun și că ai depășit faza de adolescență, intrând în liga mare.
Dezvoltarea unor produse de la zero, cu originea completă în echipa din România, care ajung apoi să deservească toate piețele, e un alt semnal din aceeași categorie.
Cum arată Adobe România peste cinci ani?
Văd Adobe România ca unul dintre cele mai importante centre globale ale companiei pentru AI, platforme cloud și experiențe digitale, un hub de inginerie pentru toată regiunea Europa și Orientul Mijlociu. Vom continua să construim produse esențiale pentru Adobe și să le scalăm în regiune. România are combinația potrivită de talent, experiență și ambiție pentru a juca rolul ăsta.
Dincolo de dezvoltare, echipa din București acoperă și relația cu clienții enterprise din Europa și Orientul Mijlociu. Iar deciziile de arhitectură luate aici ajung în aplicațiile a zeci de milioane de oameni.
Articol susținut de Adobe