Bucureștiul s-a înfrățit cu Kievul: „Peste generații se va ține minte gestul nostru”. Ce prevede protocolul

Motivul înfrățirii este unul umanitar, a declarat primarul Ciprian Ciucu, în ședința de azi a Consiliului General al Municipiului București. Primăria Capitalei urmează să doneze Kievului câteva generatoare. 

Proiectul de înfrățire a Bucureștiului cu capitala Ucrainei a trecut cu 43 de voturi pentru. 

Primarul general, Ciprian Ciucu, a spus că proiectul este unul umanitar. 

„Nu trebuie să ne înfrățim doar cu orașe la al căror statut aspirăm. Vrem să ne înfrățim și cu orașe care sunt în nevoie. Cu societăți cărora le este greu, cu vecinii noștri din Ucraina. Și nouă ne este greu, dar lor le este mult mai greu. Kievul este bombardat în acest moment, este bombardat zilnic. Oameni ca și noi trăiesc niște tragedii cumplite. Chiar dacă nu mai vedem noi disperarea lor, pentru că nu mai este atât de vizibil în România, în continuare există multă disperare în Ucraina și în Kiev”, a explicat Ciucu. 

Primarul a declarat că motivul înfrățirii este ca Primăria Capitalei să poată lua „două, trei, cinci, generatoare”, să le trimită acolo. 

„Pentru că nu se pot încălzi. Nu au electricitate. Să le donăm câteva generatoare. Și pentru a putea justifica, în fața Curții de Conturi o astfel de cheltuială, cel mai bun instrument este această înfrățire”, a explicat Ciucu.  

Primarul a declarat că Bucureștiu va avea în timp și de câștigat din această înfrățire, deoarece urmează reconstrucția Ucrainei. 

„Peste generații se va ține minte gestul nostru. Ce rost are să întreții o ură istorică? Se vorbește despre reconstrucția Ucrainei. Comisia Europeană, Uniunea Europeană vor investi foarte mult în reconstrucția Ucrainei. Și alături de aceste state mi-aș dori să văd că vor participa la reconstrucția Ucrainei firme românești. Și vor ține minte. Și ne vor privi altfel. Dar gestul nostru nu trebuie să fie făcut cu gândul că vom avea ceva de câștigat”, a declarat Ciucu. 

Consilier USR: „Vrem ca Bucureștiul să fie unul dintre primii parteneri în reconstrucție”

Dragoș Radu, consilier general USR, a declarat că înfrățirea de astăzi nu este un simplu gest protocolar, ci mai degrabă e un angajament. 

„Cred că e felul nostru de a le transmite locuitorilor din Kiev că nu sunt singuri, că la câteva sute de kilometri există un oraș care se gândește la ei, care le este alături și îi respectă.

Iar când pacea va veni, și va veni, vrem ca Bucureștiul să fie unul dintre primii parteneri în reconstrucție, în schimburi între școli și universități, artiști, servicii sociale și, bineînțeles, primărie”, a declarat Dragoș Radu. 

Consilier AUR: Să vedem suferința românilor

Ovidiu Zară, consilier general AUR, l-a acuzat pe primarul Ciucu că a suspendat  acordarea ajutoarelor pentru persoane cu handicap, deoarece nu are bani, dar ajută Ucraina. 

„Domnule primar general, totuși, înainte de a ne uita în depărtare, trebuie să vedem aproape de noi, să vedem și suferința românilor, celor care dumneavoastră le-ați tăiat 250 de lei. Nu suntem în stare să dăm 250 de lei pentru a avea o indemnizație de 500 de lei unei persoane cu handicap, aflate în mare nevoie, unii dintre ei bătrâni. Eu zic să ne gândim pentru a fi puternici, în primul rând la noi și când vom fi puternici, ne putem gândi și la alții”, a declarat Zară. 

Un alt consilier AUR, Dragoș Geamănă, i-a cerut primarului Ciucu ca atunci când vorbește cu primarul Kievului, Vitali Kliciko, să ridice și problema drepturilor minorității românești în Ucraina.

„Să vorbească despre încălcarea drepturilor la biserică în limba română și la școală în limba română. Nu are nicio legătură cu Moscova. Puteți să încercați să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă în România un Guvern ar lua aceleași măsură împotriva minorității maghiare. Vă zic că ar fi foarte urât și ar fi groaznic”, a declarat Geamănă. 

Consilier PNL: Această retorică nu-și are locul într-o sală de ședință a Consiliului General

Andrei Badiu, consilier general PNL, a făcut apel la umanitate, spunând că acest gest va îmbunătăți relația dintre țările noastre. 

„Cred că votarea acestui proiect va îmbunătăți relația, va crea încă un canal de comunicare între primarii a două capitale ale unor țări vecine. Cât privește narativul ăsta, că noi de aia suntem săraci, că ajutăm Ucraina, este un narativ care se propagă pe anumite rețele de socializare. În mod evident este foarte umflată această retorică și cred că nu-și are locul într-o sală de ședință a Consiliului General”, a declarat Badiu. 

Ce prevede protocolul

Conform acordului, părțile vor promova relații de cooperare în diverse domenii de interes reciproc, în funcție de expertiza fiecăreia și în conformitate cu legile în vigoare din România și Ucraina.

De asemenea, vor încuraja cooperarea în domeniile culturii, educației, artei și științei, prin efectuarea de schimburi de experiență și de bune practici între delegațiile oamenilor de cultură și prin organizarea de expoziții, festivaluri, ateliere și conferințe.

Cele două municipalități vor încuraja cooperarea în domeniile infrastructurii, investițiilor, sportului, turismului, tineretului, asistenței sociale, protecției mediului și tehnologiilor emergente prin efectuarea de schimburi de experiență și de bune practici.

Totodată, vor fi create condiții favorabile pentru desfășurarea de activități economice comune și pentru promovarea unor proiecte comune de dezvoltare economică și socială, finanțate din fonduri proprii sau care ar putea beneficia de finanțare UE.

Vor fi efectuate schimburi de experiență și fiecare parte va desemna un coordonator care va urmări implementarea eficientă a acordului de înfrățire.

Părțile vor depune eforturi pentru a-și oferi sprijin reciproc în situații de criză prin furnizarea de asistență umanitară, politică și economică.

De asemenea, la sfârșitul fiecărui an va fi stabilit programul de cooperare pentru anul următor.