INTERVIU cu rectorul devenit parlamentar după alegerile din Serbia. „O schimbare care implică întreaga țară”. Ce priorități numește acum

După victoria Listei Studenților la alegerile din 25 octombrie, rectorul Universității de Arte Dramatice din Belgrad, Mirjana Nikolić, a intrat în Parlament. Într-un interviu acordat OBCT, ea vorbește despre prioritățile pentru Serbia, după victoria surprinzătoare împotriva lui Aleksandar Vucic, care a fost 12 ani la putere. 

• Articolul a fost scris în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de către jurnalistul Federico Baccini al publicației Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa (OBCT) și republicat de HotNews.

Triumful Listei Studenților la alegerile din Serbia din 25 octombrie aduce pentru prima dată în Parlament un grup numeros de experți și profesioniști din toate sectoarele societății. 

Ei sunt chemați acum să schimbe radical cursul unei țări aflate de ani de zile în mâinile corupției și clientelismului. 

Printre ei se află și personalități deosebit de cunoscute în țară sau care s-au făcut cunoscute în acești doi ani de proteste prin sprijinul neîncetat acordat mișcării studențești.

Mirjana Nikolić, rectorița Universității de Arte din Belgrad, a fost aleasă deputată în Parlament pe Lista Studenților.

„Sunt extrem de fericită. Acest moment marchează sfârșitul a doi ani de luptă împotriva regimului și sunt infinit de recunoscătoare studenților mei, tuturor studenților din Serbia, pentru această mare energie și pentru rezultatul electoral excelent”, a declarat Nikolić pentru OBCT. 

Declarația a fost făcută la cartierul general al studenților, în seara zilei de 25 octombrie, imediat după anunțarea primelor rezultate.

Cu lacrimi de bucurie, rectorița Universității de Arte din Belgrad a ținut să sublinieze că „este o schimbare care a implicat întreaga țară – tinerii, profesorii și cetățenii – și marchează începutul unei noi ere în istoria Serbiei”.

– Ce măsuri concrete vor fi considerate prioritare în Parlament și cum se va putea garanta că revendicările inițiale ale studenților nu vor fi diluate după alegeri?
– Una dintre revendicările fundamentale ale protestului studențesc a fost întotdeauna transparența deplină privind documentația referitoare la renovarea gării din Novi Sad, precum și urmărirea penală a celor responsabili de corupție.

Această revendicare nu a fost niciodată satisfăcută și există indicii că, spre sfârșitul mandatului său prezidențial, Vučić i-a grațiat pe cei responsabili.

Prioritatea noastră imediată trebuie să fie obținerea accesului deplin la toate documentele semnate de administrația precedentă și examinarea lor.

Va fi o demers amplu, aproape de nivelul unei expertize criminalistice. Trebuie să evaluăm în ce măsură aceste contracte sunt păgubitoare și marcate de corupție. Este o sarcină extrem de solicitantă, în care va trebui să acționăm rapid și, în același timp, să elaborăm strategii de limitare a pagubelor.

O parte esențială a acestui proces va consta în tragerea la răspundere a tuturor celor care, prin acțiunile sau omisiunile lor, au provocat consecințe dăunătoare pentru această țară.

Va fi un proces crucial, pentru că cetățenii așteaptă de la noi adevăr și dreptate. Trebuie să vină, în sfârșit, momentul în care cei a căror lipsă de competență a afectat interesul public să fie trași pe deplin la răspundere.

– Cum se vor coordona aleșii Listei Studenților în activitatea parlamentară, de vreme ce nu se pot baza pe o structură politică propriu-zisă în spate?
– În acest moment, dată fiind autenticitatea sa, mișcarea care stă la baza Listei Studenților nu are precedente directe și nici modele consacrate după care să-și ghideze acțiunile.

Totuși, sunt încrezătoare că în curând vor apărea figuri-cheie, de exemplu pentru candidatura la președinție, urmate, firește, de alegerea unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Restul structurii instituționale se va forma la momentul potrivit.

Lista Studenților cuprinde candidați cu competențe, cunoștințe și experiență temeinice în toate domeniile necesare pentru formarea unui guvern. Sunt profesori universitari, alături de activiști cu vechime din domeniile mediului, sindical și cultural, care își cunosc în profunzime sectoarele.

Fiecare dintre ei își înțelege temeinic domeniul, știe cum să construiască sistemice solide și, ceea ce este esențial, are un puternic spirit de echipă.

Acest spirit de colaborare va fi o resursă fundamentală, pentru că toți recunoaștem valoarea de a cere sfatul și de a ne baza pe competențele de specialitate ori de câte ori este nevoie.

Cred că un nou guvern format din membrii Listei Studenților are capacitatea de a fi cel mai experimentat și mai competent din istoria recentă a acestei țări.

– Ca rector al Universității de Arte Dramatice din Belgrad, ați trăit protestele din interiorul comunității academice. Ce ați putut constata în acești ani despre relația dintre universitate și stat?
– Încă dinainte de începerea protestelor studențești din noiembrie 2024, Ministerul Educației inițiase o revizuire a legii învățământului superior. Aceasta introducea prevederi care ar fi permis universităților străine să intre în sistemul educațional sârbesc.

Acest lucru nu ar fi fost problematic în sine dacă ar fi fost consultate universitățile naționale, atât publice, cât și private.

Totuși, măsurile propuse erau motiv de profundă îngrijorare, pentru că acordau acestor instituții străine acreditarea fără respectarea procedurilor standard și le garantau finanțare direct de la bugetul de stat.

Deși propunerea legislativă a fost retrasă în urma presiunilor puternice ale comunității academice, ambiția regimului de a reforma învățământul superior nu a făcut decât să se intensifice odată cu începerea protestelor.

Conducerile universităților, în special rectorii, au fost supuse presiunilor într-o serie de întâlniri cu reprezentanți ai guvernului și ai ministerului, care cereau reprimarea protestelor studențești. Pe lângă acestea, universitățile publice au suferit tăieri substanțiale ale bugetelor de funcționare.

În același timp, în circumstanțe juridice foarte discutabile, a fost adoptată o ordonanță care a modificat proporția dintre finanțarea destinată cercetării și cea destinată predării. Aceasta a creat un pretext aparent legitim pentru reducerea salariilor cu aproximativ 80%.

O altă evoluție îngrijorătoare a fost semnarea unui memorandum între guvern și conducătorul Bisericii Ortodoxe Sârbe, în care se exprima intenția comună de a înființa o nouă universitate, Universitatea „Sfântul Sava”.

Această instituție ar funcționa, în esență, ca alternativă la cea mai veche și mai prestigioasă instituție de învățământ superior din Serbia, Universitatea din Belgrad.

Având în vedere că Serbia este, potrivit Constituției, un stat laic, introducerea unei potențiale universități „bisericești” într-un sistem de învățământ superior deja suprasolicitat este extrem de atipică.

În loc să promoveze o relație de colaborare, statul s-a poziționat ca o autoritate arbitrară asupra învățământului superior. Și-a arogat puterea de a penaliza și chiar de a desființa facultăți fără niciun control, de a aresta studenți, de a deschide proceduri contravenționale și penale împotriva decanilor și rectorilor și de a discredita în mod generalizat universitățile publice.

– Ca aleasă în Parlament, pentru ce schimbări instituționale veți milita în vederea protejării educației și a mediului academic?
– Ne vom angaja să asigurăm aplicarea consecventă a Constituției țării noastre și a tuturor legilor în vigoare.

Vom aplica prevederile cele mai eficiente și le vom modifica pe cele care se vor dovedi inadecvate.

Viziunea noastră centrală este că studentul trebuie să rămână în centrul procesului educațional. Asta nu privește doar calitatea academică și didactică, ci și protejarea bunăstării sale socio-economice, prin asigurarea gratuității educației și garantarea egalității de șanse.

Vom pune un accent deosebit pe depolitizarea organizațiilor studențești, care au fost instrumentalizate în trecut pentru a manipula funcționarea organelor și structurilor de conducere din facultăți și universități.

– Serbia rămâne țară candidată la aderarea la UE, dar există îndoieli privind orientarea politicii externe naționale. Ce va face guvernul susținut de Lista Studenților pentru a promova integrarea europeană?
– Prioritățile fundamentale din programul Listei Studenților nu sunt gândite doar pentru a îndeplini cerințele externe de aderare la UE. Ele sunt principii care reprezintă valori universale, la care orice societate civilă aspiră în mod firesc.

Orientarea democratică, o societate modernă bazată pe dialog și diversitate și statul de drept sunt cuceriri fundamentale ale civilizației, care în țara noastră s-au degradat grav.

În acest context, vreau să amintesc că Lista Studenților este profund angajată să respecte Constituția Republicii Serbia.

Iar articolul 1 consacră că „Republica Serbia este statul poporului sârb și al tuturor cetățenilor care locuiesc în ea, întemeiat pe statul de drept și pe justiția socială, pe principiile democrației civice, pe drepturile și libertățile omului și ale minorităților, precum și pe adeziunea la principiile și valorile europene” .

Tot ce se cere se reduce, pur și simplu, la respectarea normei juridice supreme a țării noastre.