În ultimii 32 de ani, 37 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate în București, prin programele derulate de autorități. Orașul are însă peste 2.300 de clădiri cu probleme. Și acestea sunt doar cele care au fost expertizate. Căci cifra reală este mult mai mare.
Un bloc cu risc seismic din Drumul Taberei a fost evacuat, recent, după ce a fost semnalată o crăpătură pe trei etaje între două scări.
Cazul readuce în prim plan problema consolidărilor: Primăria Capitalei a anunțat că fisura era cunoscută de 9 ani, iar proprietarii au refuzat soluția propusă.
Fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic, Matei Sumbasacu, și directorul executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), instituția care se ocupă de consolidări în București, Răzvan Munteanu explică pentru HotNews unde se împotmolesc lucrurile.
În prezent, un imobil cu probleme este introdus în programul de consolidare cu acordul a jumătate plus unu dintre proprietari. Până în 2022, legislația prevedea acordul a două treimi din proprietari, iar anterior – până în 2018 – era nevoie de acordul tuturor proprietarilor.
Cât costă o consolidare pentru proprietarii de clădiri
Tot din 2022 a mai apărut o schimbare: finanțarea. Este asigurată de stat, prin programul național de consolidare, derulat de Ministerul Dezvoltării. Totuși, proprietarii mai au și ei de plătit: „o mică parte de proiectare și inflația”, explică Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), instituția care se ocupă de consolidări în București.
Răzvan Munteanu. Inquam Photos / Alexandru Busca
„Oamenilor le revine undeva la 20.000 de euro pentru un apartament de 80 mp, maxim 20% din valoarea lucrărilor. Și această sumă, din vară, poate fi plătită în rate egale, fără dobândă, în 15 ani”, a mai explicat expertul.
Pe timpul lucrărilor de consolidare, Primăria Capitalei pune la dispoziție locuințe sau asigură plata chiriei.
Sunt schimbări făcute în ultimii ani, însă procesul de consolidare nu a fost tocmai accelerat după aceste modificări.
Unde se împotmolesc lucrurile?
Una dintre principalele probleme rămâne acordul proprietarilor. „După ce se ia decizia de a intra în programul de consolidare, Asociația de proprietari trebuie să o impună minorității proprietarilor din acel bloc. Și Asociația de proprietari nu are uneltele la dispoziție de a impune această decizie, deci de a-i obliga pe proprietarii care s-au opus consolidării să acționeze în solidar, eventual chiar și să dea bani, să vacanteze locuințele atunci când va fi nevoie”, a explicat Matei Sumbasacu, fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.
Matei Sumbasacu. Inquam Photos / Alex Busca
Blocul unde 30 de apartamente doresc consolidarea și 10 – nu. Proiect blocat
Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic dă și un exemplu, imobilul de pe bd. Bălcescu 32-34, care ilustrează problema. Din cauza faptului că o parte dintre proprietari nu doresc consolidarea, proiectul a fost blocat.
„Aici există o Asociație de proprietari cu două conduceri. O conducere majoritară care dorește consolidarea, adică din 40 de apartamente, 30 doresc consolidarea, și o conducere minoritară care nu dorește consolidarea. De ce? Spun că este prea scump. Și cele două conduceri se dau în judecată una pe cealaltă și instanța nu a decis care este conducerea legitimă. Ministerul Dezvoltării ne-a spus că suspendă până la clarificare orice plată”, a explicat Răzvan Munteanu.
De ce refuză oamenii?
Sunt mai multe motive, explică Matei Sumbasacu.
„O problemă este că oamenii nu vor să se mute, nu că n-ar avea neapărat unde, dar nu vor. Mai există oameni singuri, cu probleme de deplasare, oameni cărora le este foarte greu să iasă din casă, nu mai zic să se mute și oameni care zic, eu pot să mor oriunde, oricând, și aș prefera să mor la mine acasă. Este o judecată foarte subiectivă și emoțională dar nici nu am cum să-i judec pe respectivii oameni”, a explicat fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.
Alteori, refuzul maschează alte interese, mai spune el.
„Sunt oameni care au multe proprietăți într-un astfel de bloc și care fac bani din ele, le închiriază ilegal, pentru că nu ai voie să le închiriezi dacă clădirea este încadrată în risc seismic I. Sau Asociații de proprietari care au mesh-uri instalate pe blocurile lor, iarăși legal, și fac bani, au un venit recurent destul de important”, a mai spus Sumbasacu.
Banii sau durata lucrărilor, alte motive
O altă problemă sunt banii. Lucrările de consolidare sunt scumpe. De exemplu, lucrările de consolidare a unui bloc cu două etaje de pe strada Baltagului nr. 17 au costat circa 10 milioane de lei plus TVA. O parte din acești bani este plătită de oameni. Pentru unii suma este mai mare sau nu merită efortul.
„Oamenii vor gratis. Să vină statul să le facă, dacă se poate”, spune Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS.
Pe de altă parte, oamenii nici nu au încredere în Primăria Capitalei. În anii 2000-2020, oamenii care au intrat în programul de consolidare s-au întors în case și după 10 ani, deși li s-a spus că lucrările durează un an sau doi. Au fost însă blocaje, fie din cauza constructorului, fie a finanțării, fie tehnice sau administrative, ceea ce a afectat încrederea oamenilor în proces.
„Oamenii nu au încredere în autorități”
„Evident, oamenii nu mai au, în general, încredere în autorități. Asta e o chestie generală”, explică și Matei Sumbasacu.
Un exemplu concret: consolidarea imobilului de pe str. Pictor Ștefan Luchian 12 C, unde oamenii s-au mutat din case în 2013, dar blocul nu e nici acum consolidat.
Nemulțumiri legate de modificarea locuințelor la consolidare
Un alt blocaj riscă să apară și la elaborarea proiectului tehnic de consolidare, următorul pas după acordul proprietarilor. Aici, de fapt, se blochează foarte multe proiecte de consolidare.
Soluțiile de consolidare la interior presupun reducerea spațiului de locuit, ceea ce pe oameni îi deranjează.
„De ce să vină un… perete pe aici și să nu vină de pe la vecinul? De ce să-mi închidă mie fereastra asta ca să-mi facă peretele mai rigid? De ce nu se poate să se facă pe hol? E vorba de casele oamenilor și e greu să le zici, știi, acceptă orice ți se dă”, a explicat Matei Sumbasacu.
Directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic dă și un exemplu, în care oamenii nu au fost de acord cu soluția de consolidare propusă de Primărie și au căzut de acord să își aleagă singuri soluția și să facă proiectul tehnic, dar și așa s-a blocat.
„Am o situație cu un imobil din strada Alexandru Macedonski 10, care este blocat pentru că asociația a dorit să-și facă singură proiectul de consolidare, cu soluția de consolidare prin exterior. Cei 30 de centimetri cu care trebuie să iasă în exterior, trebuie să iasă pe proprietatea unui vecin al acestei asociații. Pe o proprietate privată. Și privatul nu-i dă acordul să se consolideze pe exteriorul clădirii, pe proprietatea lui. Stăm cu proiectul blocat. Pentru ceea ce am cheltuit noi, trebuie să-i dăm în judecată, să ne recuperăm banii”, a explicat Răzvan Munteanu.
„Apare și o legendă urbană: soluții japoneze”
Directorul spune că oamenii cer soluții neinvazive sau să nu se mute din casă, iar compartimentarea să nu se schimbe.
„Apare și o legendă urbană. Vrem soluții japoneze, să nu fim nevoiți să plecăm din bloc. Eu mi-am renovat apartamentul, nu mai trebuie făcut nimic în el. Dar soluția de consolidare vine și spune că trebuie să-i fac doi pereți în apartament. Să-i pun două diafragme. Păi eu trebuie să intru în apartament. El zice, ocoliți apartamentul. Păi cum să ocolesc apartamentul?”, explică Răzvan Munteanu.
Locuințele interbelice, problematice
Dincolo de structură, sunt și alte normative care trebuie respectate, ceea ce crează probleme, în special la blocurile interbelice.
„Noi consolidăm blocuri construite în special în perioada interbelică. În perioada interbelică, preocuparea era pentru frumos și mai puțin pentru partea de structură. Și avem foarte multe situații în care apartamentele nu coincid de la un nivel la altul. Cei de la DSP sau ISU vin și spun, toate funcțiunile trebuie să fie pe o singură coloană. Adică trebuie să ai bucătăriile pe o coloană, de sus până jos, trebuie să ai băile pe o coloană. Și atunci sunt necesare anumite recompartimentări. Ajungem în situația în care fie se mută baia, fie se mută bucătăria”, a explicat Răzvan Munteanu.
O soluție care să mulțumească pe toată lumea, nu există.
„Aproape într-o infinitate de moduri poate fi consolidată o clădire. Dar nu e un mod perfect, care să nu deranjeze pe nimeni. Apoi, fiecare regândire a proiectului de consolidare necesită foarte multe resurse și la un moment dat poate necesita chiar reautorizarea întregii lucrări, se pierde timp”, a explicat Sumbasacu.
Pot fi convinși oamenii să consolideze?
„Tot prin dialog se poate face. Chiar cred că un om care conștientizează pericolul cu adevărat, care nu mai cade pradă la toate balivernele care se spun în societate, deci un om corect informat va avea tot interesul să consolideze. Cred că dacă se vorbește corect și transparent cu acești oameni, nu e nevoie să ajungem să dăm oamenii afară din case, pentru că nimeni nu vrea să moară acolo”, a explicat Matei Sumbasacu.
Directorul AMCCRS spune că discută cu oamenii la fiecare etapă, însă uneori lucrurile nu pot progresa.
„Am făcut expertiza tehnică, ne întâlnim cu proprietarii și le prezentăm soluția. Și le explicăm modul în care va fi îmbunătățită structura blocului lor. De aici încep să zic așa primele discuții. După ce depășim această etapă, se elaborează un studiu de fezabilitate. Unde se detaliază atât partea tehnică, cât și partea economică a investiției. Unde iar ne întâlnim cu proprietarii, iar le explicăm. După care urmează obținerea autorizației de construire și proiectul tehnic.
Când iar ne întâlnim cu proprietarii și iar le explicăm. La fiecare etapă discutăm și încercăm să armonizăm absolut toate cerințele lor legate confortul imobilului lor”, a explicat Răzvan Munteanu.
Dar se ajunge și la situația în care sunt proprietari care nu doresc să părăsească apartamentele, chiar dacă majoritatea dorește consolidarea, iar atunci se merge în instanță și se obține ordonanță președințială pentru evacuare.
„În situația în care avem 1-2 apartamente care nu doresc să se relocheze, în instanță obținem ordonanță președințială și putem face relocarea. Facem în mod constant asta”, a explicat Munteanu.
Un alt lucru de care este nevoie, exemplele bune. Primăria Capitalei trebuie să fie serioasă, să termine consolidările în timpul asumat și să facă lucrări de calitate. Asta îi va convinge pe oameni să facă pasul, spune Sumbasacu.
Directorul AMCCRS spune că exemplele bune au început să apară.
„Avem exemple pozitive, de exemplu imobilul de pe strada Baltagului, unde au început lucrările acum un an și 8 luni de zile și oamenii s-au întors acasă. Șantierele de consolidare funcționează azi”, a explicat Răzvan Munteanu.
Consolidarea Capitalei, în numere
În București sunt 415 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, 490 în clasa de risc seismic II și 1.453 încadrate în categorie de urgență, adică peste 2.300 de clădiri cu probleme, potrivit datelor de la Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic.
În 2024, 390 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic și 460 de clădiri în clasa II de risc seismic, dar numărul acestora crește de la an la an, pe măsură ce Primăria Capitalei expertizează imobilele.
„Avem deschise 15 șantiere de consolidare în prezent, trei se derulează prin programul Ministerului Dezvoltării – bd. Carol 63, strada Dionisie Lupu 55 și strada Lipscani 18-20, clădirea Pinacotecii, și sunt cu plățile la zi. La restul de 12, unele au început prin PNRR și sunt în curs de finalizare, și altele din bugetul local, cele preluate de la Compania de Consolidări. Anul acesta am finalizat consolidarea imobilui de pe strada Baltagului 17 și de pe strada Bărăției 50”, a explicat Răzvan Munteanu, directorul AMCCRS.
Tot în 2026 ar urma să se finalizeze și lucrările la imobilul de pe strada Biserica Enei 17.
„Anul viitor vom termina restul de imobile începute în mandatul doamnei Firea – strada Franceză 30, Știrbei Vodă 20, Vânători 11, Boteanu 3A 3B, Blănari 14, Dianei 2, Blănari 2, deci cel puțin aceste șapte imobile. Anul viitor ar trebui să începem cel puțin 10 șantiere în afară de cele 15 pe care le avem”, a explicat Răzvan Munteanu.
În paralel, AMCCRS a expertizat și 2.000 de clădiri, iar de anul acesta se aplică și evaluarea vizuală rapidă care va ajuta la identificarea imobilelor cu probleme.
„Realitatea este că noi avem date culese pentru cele 2.300 de clădiri, lista cu clădirile încadrate în Risc seismic I, II și încadrate în categoria de urgență. Adică noi nu știm de fapt câte clădiri cu risc seismic sunt în București. Iar Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri. Asta înseamnă că ele au fost construite într-o perioadă în care nu existau normative de proiectare pe structură și atunci din acest motiv ele sunt vulnerabile. Nu înseamnă că ele sunt în risc seismic 1 sau risc seismic 2. Ele nu au fost evaluate”, a explicat Răzvan Munteanu.
Prin evaluarea vizuală rapidă municipalitatea își va face o idee câte imobile sunt în această situație.
„Pentru acest lucru instituția noastră chiar a obținut un grant de la Banca de Devoltare a Consiliului Europei tocmai pentru a finanța cu prioritate această evaluare. Grantul este de 500.000 euro, vom acoperi evaluarea pentru 6.000 de clădiri”, a explicat Răzvan Munteanu.
