7 canale educative de YouTube la care să te uiți în loc să stai pe TikTok
Și primul Macbook cu touchscreen.
The Fix
Nu e niciun secret că în ultimii ani conținutul video de scurtă durată a început să domine internetul. TikTok, Instagram Reels și YouTube Shorts ne-au obișnuit să trecem de la un clip la altul în câteva secunde, într-un flux aproape nesfârșit de informații, glume, meme-uri, recomandări și lucruri pe care, de obicei, le uităm la fel de repede cum le-am descoperit.
Nu e neapărat ceva rău în asta. Uneori, un clip de 30 de secunde e exact ce ai nevoie după o zi lungă. Însă de cele mai multe ori intri pe telefon pentru cinci minute și te trezești, o jumătate de oră mai târziu (în cel mai bun caz), că ai văzut zeci de videoclipuri din care nu ai reținut mare lucru.
Problema nu este doar timpul pe care îl petrecem în fața ecranului, ci și felul în care consumăm informația. Videoclipurile scurte ne expun permanent la subiecte noi, schimbări rapide de context și stimuli care concurează pentru atenția noastră. O meta-analiză publicată în 2025 în revista Psychological Bulletin, care a analizat 71 de studii și date de la aproape 98.300 de participanți, a identificat o asociere între consumul mai ridicat de videoclipuri scurte și performanțe cognitive mai slabe, în special în ceea ce privește atenția și capacitatea de a ne opri dintr-un comportament impulsiv.
În schimb, conținutul mai lung ne oferă ocazia să urmărim o idee până la capăt, să înțelegem contextul și să facem legături între informații.
Așadar, am făcut o listă cu șapte canale de YouTube cărora merită să le dai o șansă dacă vrei să înlocuiești o parte din timpul petrecut pe TikTok și Instagram cu ceva mai consistent. Am ales creatori români și străini care abordează subiecte diverse, de la filosofie, istorie și politică la știință, cultură și sănătate.
Creatoare franceză cu eseuri video de sub 30 de minute în general, Alice Cappelle îmbină sociologia, filosofia și istoria ca să intre mai adânc în explicații pentru fenomenele din societatea contemporană. Vorbește despre capitalism, feminism, inegalitatăți sociale, internet, politică, schimbări climatice. De obicei ia subiectele care ajung cele mai discutate la momentul respectiv. E un canal bun ca să înțelegi mai bine ce se întâmplă în jurul tău în prezent.
Dacă îți place cinematografia și vrei să înțelegi mai bine ce se ascunde în spatele filmelor și serialelor pe care le urmărești, atunci uită-te la Broey Deschanel. Ea creează eseuri video despre regizori, actori, filme și tendințe din pop culture, dar nu se limitează la analiza tehnică a producțiilor. Discută și despre reprezentarea femeilor în cinema, politică, industria filmelor și felul în care cultura populară reflectă felul în care evoluează societatea.
Din punctul meu de vedere, e cel mai bun canal românesc de YouTube, însă merită menționat că vei da de o perspectivă de stânga, pe care chiar dacă nu o îmbrățișezi, cred că merită să o explorezi.
Vei găsi aici eseuri video lungi, majoritatea trecând lejer de o oră, despre filosofie, știință, istorie, politică, științe sociale. Clipurile au o documentare serioasă în spate, iar printre temele abordate se numără liberul arbitru, fizica cuantică, drogurile, sănătatea mintală, capitalismul sau colonialismul. Nu e neapărat un canal pe care să-l urmărești în timp ce faci altceva, ci unul căruia merită să-i acorzi atenție.
E, în opinia mea, cel mai bun canal despre sănătate din România. Mihail Pautov este medic specialist în chirurgie generală și își propune să explice pe înțelesul tuturor cum funcționează corpul uman și ce putem face pentru a avea o viață mai sănătoasă. Găsești materiale despre alimentație, somn, mișcare, prevenție, obiceiuri zilnice și diverse mituri medicale demontate. Apreciez foarte mult că Dr. Mihail prezintă în majoritatea clipurilor studii serioase care să susțină ce spune și nu se sfiește să intre și în detalii mai tehnice pentru a arăta că există un argument serios pentru ceea ce spune (chit că uneori mă pierde în părțile astea, recunosc, însă apreciez o documentare serioasă mereu).
Ryan Chapman explică ideologii politice, sisteme de guvernare, conflicte internaționale și evenimente istorice. Încearcă să explice originile ideilor și felul în care ele influențează lumea de astăzi. Are videoclipuri despre comunism, fascism, liberalism, naționalism, relația dintre China și Statele Unite sau istoria unor conflicte geopolitice importante. Este un canal util mai ales dacă vrei să înțelegi mai bine conceptele politice cele mai importante ale lumii în care trăim.
M-am bucurat foarte tare să descopăr un canal românesc dedicat cinematografiei și mi-au plăcut foarte mult analizele de aici asupra filmelor românești, mai ales cea în care explică de ce nu râdem la comedia românească.
Eseurile explorează limbajul cinematografic, temele, simbolurile și alegerile regizorale din diferite producții, dar personal m-am uitat în cea mai mare parte la analizele filmelor românești, pentru că am impresia că acolo era un gol care aștepta să fie umplut.
Fiind destul de pasionat de istoria Războiului Rece, canalul de The Cold War mi s-a părut o mină de aur când l-am descoperit. Urmărește evoluția Războiului Rece, de la confruntarea dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică până la crizele politice, revoluțiile, conflictele și schimbările geopolitice care au definit perioada respectivă. E o intrare în profunzimea subiectului demnă de o carte. Nu se concentrează exclusiv pe cele două superputeri, ci explorează și ce se întâmpla în Europa de Est, Asia, Africa sau America Latină. Episoadele sunt construite cronologic și te ajută să înțelegi cum au ajuns evenimente aparent separate să facă parte din aceeași confruntare globală.
Aștept și recomandările tale printr-un răspuns la acest mail.
The Bigger Picture
În ultimii ani, atunci când vorbim despre internet, discuția ajunge aproape inevitabil la lucrurile care nu funcționează: algoritmi care ne țin captivi, dezinformare, conținut superficial, polarizare, captarea atenției, acapararea vieții private de către giganții tech care ne colectează datele și impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale. Și pe bună dreptate, sunt probleme reale, care merită discutate și pentru care încă nu avem toate răspunsurile.
Pe de altă parte, simt că uneori uităm că internetul poate funcționa extraordinar ca instrument de învățare și descoperire. Avem acces, de pe telefon sau laptop, la cursuri universitare, documentare, arhive istorice, explicații științifice, analize politice și oameni care își dedică sute de ore cercetării unui subiect, apoi își împărtășesc munca cu restul lumii. Acum 20-30 de ani, accesul la o asemenea cantitate de informație și la o asemenea diversitate de perspective ar fi fost greu de imaginat.
Sigur, toate aceste lucruri coexistă în același spațiu cu videoclipuri făcute să ne capteze atenția, reclame și conținut de calitate îndoielnică. Algoritmii nu sunt neapărat interesați să ne facă mai informați sau mai curioși, ci să ne țină cât mai mult pe platformă. Dar asta nu înseamnă că trebuie să privim internetul doar prin prisma efectelor sale negative. Putem să fim mai atenți la ce consumăm, la ce alegem să urmărim și la timpul pe care îl acordăm anumitor lucruri.
Nu cred că soluția este să romantizăm internetul sau să pretindem că putem rezolva problemele platformelor doar alegând mai atent ce urmărim. Responsabilitatea nu poate fi pusă exclusiv pe utilizatori, într-un mediu proiectat să le exploateze vulnerabilitățile psihologice. Dar cred că merită să ne amintim că nu suntem obligați să folosim internetul doar în modul în care companiile care îl controlează ar prefera să o facem. Putem să-l folosim și ca pe o bibliotecă, o sală de curs, un cinematograf sau un loc în care descoperim oameni și idei la care altfel nu am fi avut acces.
E mica noastră armă cu care putem să luptăm. Nu putem schimba singuri modelele de business ale marilor platforme și nici nu putem repara toate problemele pe care le-au creat, dar putem refuza, măcar din când în când, să le lăsăm algoritmii să decidă în totalitate ce ne atrage atenția. Putem căuta activ creatorii care fac lucruri interesante, ne putem abona la canale care ne învață ceva și putem alege să petrecem o jumătate de oră urmărind un eseu video în loc să trecem prin zeci de clipuri pe care le uităm imediat.
One last thing
Apple a lansat primul Macbook Pro cu touchscreen. Nu-mi dau seama exact de ce vor oamenii laptopuri cu touchscreen, dar pare că piață există. Prețurile încep de la aproape 3.000 de dolari, dar dacă te ambiționezi și îi bagi toate dotările, poți ajunge și pe la 14.500 de dolari.