Nu se aștepta nimeni, când a fost numit Robert F. Kennedy Jr. să conducă Ministerul Sănătății american (HHS), să nu atace politicile federale legate de vaccinare, pe care le contestase ca avocat în instanță. Dar nimeni nu se aștepta să dea peste cap ghidurile alimentare și să ignore știința din spatele celor existente. Și lucrul acesta e mai relevant pentru restul lumii, inclusiv România, decât ai crede.
Ce este MAHA și cum a prins viteză în America și în lume
O editorialistă New York Times spune cine sunt candidații care ar putea schimba regulile după alegerile de marți
Poate părea ciudat să critici recomandările pentru o dietă sănătoasă ale altui stat, mai ales când trăiești într-unul căruia nu îi pasă prea mult de acest subiect. Să repeți la televizor „pentru o viață sănătoasă consumați zilnic fructe și legume” nu este suficient pentru a informa și educa populația despre nutriție.
Dar politicile americane de orice fel sunt, datorită influenței culturale a acestei țări asupra restului lumii, mai relevante pentru românul obișnuit decât orice ar zice un ministru al sănătății local. Pentru că principiile lor sunt multiplicate prin mii de influenceri, ai lor și ai noștri, reverberează prin nișe care par limitate – carnivorii extremi, cei care nu mănâncă uleiuri din semințe, cei care nu mănâncă fructe, etc. – și apoi, repetate suficient, încep să devină normă și adevăruri absolute. Mai ales într-o societate ca a noastră, care normalizează și laudă mâncatul restrictiv și dietele, indiferent dacă sunt date de un medic sau de un site de pe internet făcut cu AI.
Unde erau Statele Unite până anul trecut
Din 2011, ghidurile alimentare americane urmăreau un concept numit MyPlate („farfuria mea”).
Fără să dea prioritate unei grupe alimentare sau alteia, MyPlate recomanda includerea în dietă a tuturor grupelor: jumătate din calorii să vină din legume și fructe, jumătate din proteine (animale sau vegetale) și cereale. Bonus, lactate, pentru cine dorește. Ideea nu era să stai să numeri calorii și să vezi că ești la egalitate, ci să ții minte că toate grupele alimentare sunt importante și să-ți iei nutrienții necesari unei vieți sănătoase din toate.
Observați că recomandarea nu judecă dacă o proteină animală e mai bună sau mai rea decât una vegetală și nu zice să nu mănânci bacon sau să nu bei suc. Pornește de la ideea – generoasă și realistă în același timp – că oamenii vor mânca ce vor ei și ce își permit, până la urmă, dar e bine să aibă în minte ideea asta, susținută de stat și bazată pe știință, că toate grupele alimentare sunt esențiale unei vieți sănătoase. Important e să găsești un echilibru între ele, dar nu va veni statul să-ți pună în coșul de cumpărături ce ai voie și ce nu ai voie să mănânci.
MyPlate – și orice ghid alimentar al statului – e important și din altă perspectivă: în baza lui se face educația pentru sănătate în școli, se fac meniurile în spitale, unități de învățământ, centre de îngrijire, unități militare și tot ce e făcut cu bani publici. Deci nu e doar o recomandare teoretică, este o politică federală care influențează mesele reale ale multor oameni.
Ce susține Kennedy?
Înainte să fie ministrul sănătății (secretarul sănătății în SUA este echivalentul ministrului la noi), Robert F. Kennedy Jr. candidase și el pentru Președinția SUA. Nu a trecut de etapa de partid – republicanii l-au ales pe Trump să-i reprezinte – dar a făcut multă vâlvă cu propunerile lui de revoluționare a sistemului de sănătate.
Sub acronimul MAHA, Kennedy a popularizat o filosofie numită „Make America Healthy Again” („Faceți America sănătoasă din nou”). Ideea centrală este că americanii sunt bolnavi din cauza alimentației, a substanțelor chimice și a unui sistem medical prea dependent de medicamente. Mișcarea combină teme venite din direcții politice diferite: populismul conservator, gustul „naturist” pentru mâncare integrală, suspiciunea față de aditivii alimentari și neîncrederea în măsuri guvernamentale precum fluorizarea apei și vaccinarea copiilor. Odată numit în funcție, a transformat ideile acestea în politici publice și a început printr-un raport stufos, acuzat mai apoi că a fost scris și documentat cu AI.
Unele dintre principiile MAHA contrazic un consens științific larg. Altele pornesc de la o problemă reală, dar o exagerează sau trag concluzii pe care dovezile încă nu le susțin. Altele au susținere științifică.
Fals: Laptele crud ca alternativă mai sănătoasă. MAHA recomandă să bei lapte crud, direct de la vacă, dar realitatea e că pasteurizarea omoară bacteriile periculoase și păstrează valoarea nutritivă a laptelui. Laptele crud poate conține Salmonella sau Listeria, care în cazuri extreme pot fi fatale.
Fals: Uleiurile din semințe sunt toxice. Cercetătorii de la Johns Hopkins au concluzionat că aceste uleiuri, în cantități rezonabile, nu sunt periculoase și pot avea chiar beneficii. Folosite în mâncare proaspătă, sunt considerate sănătoase și sunt chiar recomandate.
Fals: Grăsimile animale sunt mai bune. Untul, untura și seul de vită sunt bogate în grăsimi saturate, care pot duce la un risc cardiovascular mai mare. Nu e o simplă nuanță, ci consens științific de zeci de ani.
Fals: Coloranții alimentari provoacă probleme de dezvoltare. Unele studii sugerează că anumiți coloranți sintetici pot fi asociați cu probleme de comportament la copii. Există însă puține dovezi că eliminarea lor ar îmbunătăți calitatea nutritivă a alimentelor. Raportul MAHA a vorbit și despre o posibilă legătură între coloranți și autism, deși a recunoscut că e nevoie de mai multe cercetări.
Parțial adevărat: Alimentele ultraprocesate sunt nocive. Dovezile care le leagă de efecte negative asupra sănătății se tot acumulează. MAHA tratează însă toate alimentele ultraprocesate ca fiind la fel de dăunătoare și le prezintă drept cauză unică a bolilor cronice, când bolile complexe au cauze complexe, inclusiv genetice și de mediu. În plus, nu există o definiție larg acceptată a acestor alimente: pot fi și conservele de năut, și pizza congelată, și biscuiții cu cremă. Și chiar nu sunt egale nutritiv.
Adevărat: E de preferat să gătești acasă, din ingrediente proaspete. Accentul pe mâncare proaspătă și îndemnul de a reduce ultraprocesatele au fost bine primite în tot sistemul medical și sunt considerate susținute de dovezi. Cel mai citat argument e un studiu controlat al NIH din 2019 (Hall și colaboratorii). Participanții au mâncat mai mult și au luat în greutate cu dieta ultraprocesată, chiar dacă mesele aveau aceleași calorii, sare, zahăr, grăsimi și fibre.
Adevărat:Mai puțin zahăr adăugat și mai puține băuturi îndulcite. Aici există consens de mult timp. Nu e o idee specifică MAHA, dar face parte din agenda ei.
Adevărat: Mai multe fibre și mâncare integrală. Noile ghiduri recomandă și creșterea aportului de fibre, punct pe care l-au apreciat și criticii.
Adevărat: Mai puțin alcool. Ghidurile spun acum, pe scurt, „cu cât mai puțin, cu atât mai bine”, în linie cu cercetările recente.
Noile ghiduri publicate la începutul lui 2026
Ghidurile alimentare au fost publicate pe 7 ianuarie 2026, sub sloganul „eat real food”/”mănâncă mâncare adevărată”.
Piramida inversată a MAHA. Foto: foodpolitics.com
Sub forma unei piramide inversate, recomandările prioritizează carnea și proteinele animale, fructele și legumele și lactatele integrale. Mai jos, cereale integrale, o sursă importantă de fibre necesare digestiei.
Unele dintre aceste idei sunt larg acceptate de specialiști, altele sunt contestate serios.
În vârful piramidei apar carne roșie, brânză, legume și fructe, iar cerealele integrale sunt jos. Ținta de proteine crește de la 0,8 g la 1,2–1,6 g pe kilogram corp pe zi. Prin comparație, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) recomandă pentru adulți, inclusiv vârstnici, 0,83 g de proteine pe kilogram corp pe zi.
Proteinele, lactatele integrale și grăsimile animale sunt recomandate. Alimentele procesate, zahărul adăugat, băuturile răcoritoare și carbohidrații rafinați sunt descurajate. Pentru gătit sunt menționate untul și seul de vită.
Documentul recomandă surse integrale de grăsimi saturate, precum carnea, lactatele integrale sau avocado, dar păstrează limita de maximum 10% din caloriile zilnice.
Ce e lăudat și ce e criticat
Accentul pe mâncare proaspătă și îndemnul de a reduce sau elimina alimentele ultraprocesate au fost bine primite în tot sistemul medical și sunt considerate susținute de dovezi. Rămâne o problemă: termenul „ultraprocesat” încă nu are o definiție formală.
Recomandările au și contradicții. Cercetătorii de la Harvard spun că, la o dietă de 2.000 de calorii, limita de 10% înseamnă cam 22 g de grăsimi saturate, dar alimentele prioritizate de piramidă face foarte ușor să depășești această valoare. Mai mulți nutriționiști observă că accentul vizual pe proteine animale, lactate integrale și grăsimi nu se potrivește cu textul, care cere în continuare echilibru între proteinele animale și cele vegetale.
O mare critică vine din comunitatea științifică și pentru că Kennedy a respins raportul comitetului științific consultativ și s-a bazat pe analize ale unor experți aleși printr-un proces de contractare federală, ceea ce a ridicat întrebări despre transparență și conflicte de interese. Susținătorii grăsimilor saturate, precum Nina Teicholz, autoarea cărții „The Big Fat Surprise”, au criticat și ei recomandările, pentru că nu sunt suficient de radicale.
Urmările în politică
O editorialistă de la NY Times, Jessica Grose, remarca zilele trecute că aceste alegeri ar putea însemna sfârșitul MAHA și arăta că șapte medici (inclusiv epidemiologul Abdul El-Sayed din Michigan, pe care Trump și Kennedy îl atacă frecvent) și 14 asistente medicale candidează cu șanse mari la Congresul american. Agenda lor politică și mesajele lor s-au concentrat pe impactul pe care l-a avut MAHA asupra sănătății publice americane, de la limitarea accesului la servicii de sănătate la schimbarea politicilor publice privind vaccinarea.
Un număr mare de specialiști din sistemul de sănătate într-un corp legislativ ar putea duce la modificarea politicilor MAHA, spune Grose, mai ales când unii dintre ei arată și vorbesc la fel ca influencerii MAHA care promovează anti-vaccinismul și frica de mâncare. La fel, dar invers.
Ce legătură are asta cu România?
România urbană, dar nu numai, este în mare parte aliniată culinar Americii.
Într-o țară în care micii cu pâine și muștar există de cel puțin 100 de ani, pe locul trei între cele mai comandate produse este burgerul, un preparat tot din carne tocată, pâine și un sos. Aproape că nu există restaurant care să nu aibă un burger pe meniu. Și nu, nu se pune că hamburgerul s-a inventat la Hamburg. Forma pe care o consumăm noi este cea americană.
La fel, deși pizza vine din Italia, cea populară la noi (cel mai comandat produs prin delivery) este cea în stil american, cu crustă rapidă și toppinguri de tot felul, bogate în grăsimi.
Cheesecake-ul, cookies, brownies, pancakes nu lipsesc din oferta niciunei cafenele sau cofetării mai răsărite.
Noroc cu șaorma și kebab (locul doi la cele mai comandate produse), că altfel ziceai să trăim în America.
Și asta nu e tot. Trendul cu multe proteine, semi-preparatele congelate, pâinea feliată și ambalată, înghețata la tub, brânza feliată, cerealele dulci, iaurturile dulci cu fructe, sucurile tip cola, toate lucruri pe care le considerăm parte banală a coșului nostru, vin din cultura culinară americană, care influențează, prin multinaționalele gigant care produc și livrează mâncare în toată lumea, felul în care se schimbă dieta oamenilor de pe întreaga planetă.
Ce se întâmplă în SUA ajunge, prin puterea social media și a producătorilor de alimente, normă pe mesele oamenilor de peste tot.
