„Armistițiul din Oleșki nu apropie pacea, dar este important pentru că a salvat sute de vieți”, spune colonelul în rezervă Vladislav Selezniov, care a fost și purtător de cuvânt al armatei ucrainene, într-un interviu pentru publicul HotNews. În orașul Oleșki din sudul Ucrainei a avut loc prima operațiune comună de ajutor umanitar organizată de Rusia și Ucraina, de la începutul războiului. În negocieri a fost implicată și Prima Doamnă a SUA, Melania Trump, dar și Papa Leon al XIV-lea.
Orașul, situat la aproximativ cinci kilometri de pozițiile ucrainene, se confrunta cu o criză umanitară severă. Unii locuitori au ajuns să supraviețuiască gătind buruieni din grădini.
Locuitorii salvați, care acum nu mai au case, vor primi ajutoare de la statul ucrainean aproximativ 2.000-3.000 de grivne pe lună (39-59 euro – n.r.): „Este o sumă mică, mai ales în condițiile inflației și ale creșterii costului vieții”, spune colonelul ucrainean.
„Când Prima Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, îi mulțumește reprezentantului special al președintelui rus Vladimir Putin, pentru desfășurarea cu succes a operațiunii din Oleșki, rămâne în afara discuției un fapt esențial: tragedia s-a produs din cauza agresiunii ruse și a ocupării teritoriului ucrainean de către Rusia”, mai spune Vladislav Selezniov.
Într-un interviu acordat HotNews, colonelul în rezervă și fostul purtător de cuvânt al Armatei ucrainene Vladislav Selezniov analizează rezultatele acestei operațiuni umanitare, explică cum a fost posibilă aceasta înțelegere și de ce consideră imposibilă o eventuală operațiune rusă de traversare a Niprului, așa cum s-a vehiculat anterior.
El avertizează că o adevărată încercare pentru Guvernul de la Kiev va fi modul în care va avea grijă de oamenii evacuați acum din Oleșki, dar și de milioanele de ucraineni strămutați intern.
Oficialii ruși și ucraineni au convenit că numărul cetățenilor evacuați să nu fie făcut public
– Au trecut câteva zile de la încheierea operațiunii umanitare din Oleșki. Ce știm despre persoanele evacuate și despre destinațiile alese de ele, adică Ucraina sau Rusia? Putem vorbi despre un bilanț? – Vladislav Selezniov: Un prim aspect important este că ombudsmanii celor două țări au convenit să nu facă public nici numărul cetățenilor evacuați din Oleșki, nici repartizarea acestora: câți au fost transportați pe teritoriul controlat de Federația Rusă și câți au ajuns pe teritoriul controlat de guvernul ucrainean.
Am văzut cifre de 750 sau 800 de persoane, dar cred că în jurul lor există anumite manipulări. Propaganda rusă este interesată să prezinte cât mai mare numărul celor care au acceptat să rămână în teritoriile ucrainene ocupate temporar sau să plece în Federația Rusă.
În același timp, partea ucraineană, după ce și-a asumat anumite obligații, păstrează tăcerea. Îmi amintesc declarația corespondentului militar rus Romanov, care spunea că doar patru autobuze cu cetățeni ucraineni din Oleșki au fost direcționate spre teritoriul Federației Ruse sau spre teritoriile ucrainene ocupate de Rusia.
În schimb, aproximativ 11 autobuze ar fi fost trimise la Anapa, de unde locuitorii au fost transportați cu avionul, prin Belarus, către teritoriul controlat de guvernul ucrainean. Cred că nu ar fi corect să vorbim ca și cum ar fi cifre exacte. Acestea sunt estimări, fără confirmări documentare.
Nu știm cu certitudine cum au stat lucrurile și despre ce proporții putem vorbi. În orice caz, faptul că operațiunea umanitară a avut loc trebuie salutat. Chiar dacă au fost salvate 750 de vieți omenești, este deja un rezultat important.
– Au existat speculații că Rusia ar fi putut profita de armistițiu pentru a pregăti o operațiune de traversare a fluviului și o debarcare în zona Hersonului. Ce părere aveți? – Nu împărtășesc ideea că rușii ar fi folosit acest armistițiu pentru a crea condițiile necesare unei operațiuni de traversare a Niprului și debarcării unor trupe în zona Hersonului sau în localitățile din apropiere. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este imposibil. Râul Nipru are o lățime de peste un kilometru.
Operațiunea pușcașilor marini ucraineni din zona localității Krînki a demonstrat că o asemenea acțiune nu poate fi realizată fără o logistică stabilă între cele două maluri ale fluviului. Iar acest lucru este practic imposibil. Toate podurile au fost distruse de ruși în septembrie 2022, în timpul retragerii lor din partea de nord a regiunii Herson.
Nici construirea unor poduri de pontoane care să reziste nu este o soluție. Ar fi imposibil să asiguri, prin alte mijloace, aprovizionarea necesară unei eventuale debarcări care să se poată consolida pe malul drept al Niprului. Aviația, artileria și dronele ar distruge complet această logistică.
În schimb, situația din Oleșki ar putea duce la intensificarea bombardamentelor de artilerie și mortiere asupra locuitorilor din Herson. Inamicul a avut la dispoziție aproximativ 85 de ore pentru a aduce mijloace suplimentare de lovire și muniție, pentru a-și consolida pozițiile defensive, pentru a-și roti personalul militar și pentru a evacua trupurile soldaților ruși. De asemenea, a putut lua măsuri pentru consolidarea principalelor rute logistice, inclusiv prin instalarea unor plase antidrone și a altor mijloace de protecție inginerească împotriva atacurilor dronelor ucrainene. Totuși, aceste pregătiri nu vor schimba radical situația de pe câmpul de luptă în acest sector al frontului.
„Mă îngrijorează dimensiunea informațională a operațiunii”
Colonelul în rezervă ucrainean Vladislav Selezniov . FOTO: Arhiva personală
– Dincolo de consecințele militare, există și o dimensiune informațională a operațiunii. Cum evaluați modul în care aceasta a fost prezentată la nivel internațional? – Ceea ce mă îngrijorează este tocmai dimensiunea informațională a acestor evoluții. Se creează o percepție profund distorsionată în comunitatea internațională asupra proceselor și inițiativelor realizate în cadrul operațiunii umanitare. Acum, ombudsmanul rus Iana Lantratova este prezentată aproape ca un înger păzitor, deși este o persoană profund pro-Moscova, antiamericană și antiucraineană. Acum i se aduc și elogii.
Când Prima Doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, îi mulțumește lui Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus Vladimir Putin, pentru desfășurarea cu succes a operațiunii, rămâne în afara discuției un fapt esențial: tragedia din Oleșki s-a produs din cauza agresiunii ruse și a ocupării teritoriului ucrainean de către Rusia. Acesta este un factor extrem de îngrijorător. Cred că diplomația ucraineană are mult de lucru pentru a explica în continuare comunității internaționale ce a provocat tragedia din Oleșki și cine este responsabil pentru ea.
– În timpul războiului, am văzut foarte rar asemenea contacte publice sau chiar de loc între oficialii ruși și ucraineni. Cei doi ombudsmani au comunicat împreună public, inclusiv prin intermediul Facebook, iar schimburile de mesaje au fost relativ calme, fără manifestări emoționale. A existat un anumit nivel de respect reciproc. Cum priviți această cooperare? – Cred că trebuie să înțelegem și să acceptăm faptul că serviciile speciale ale Ucrainei și Federației Ruse poartă permanent negocieri în cadrul diferitelor inițiative: schimburile de trupuri ale militarilor căzuți, schimburile de prizonieri de război și alte asemenea procese. Discuțiile și dialogul continuă în permanență.
Nu cred că, în cadrul acestor discuții, oficialii celor două țări se atacă reciproc sau încearcă să se înjunghie. Este un dialog absolut pragmatic. Nu cred că există vreo căldură în această comunicare, dar faptul că dialogul este necesar și că, fără el, anumite probleme nu pot fi rezolvate este evident.
Ombudsmanul ucrainean, Dmytro Lubineț, a spus că i-a fost destul de dificil să lucreze în această situație, dar a acceptat-o, pentru că nu exista o altă cale de a-i salva pe cetățenii ucraineni blocați în Oleșki. Nimeni nu a purtat acolo conversații amicale sau discuții de suflet.
A fost exclusiv un dialog tehnic și profesional, orientat spre organizarea operațiunii. Cei doi ombudsmani au fost, într-un fel, reprezentanții publici ai acestui proces. Însă cea mai mare parte a negocierilor tehnice și a discuțiilor legate de organizarea operațiunii a fost purtată de reprezentanții serviciilor speciale din Ucraina și Rusia.
Care a fost implicarea Melaniei Trump: „Vorbim de simbolism”
– Cât de importantă a fost implicarea personală a Melaniei Trump în această operațiune? Sau rolul ei a avut mai degrabă o dimensiune simbolică? – Cred că, în principal, vorbim despre simbolism. Este evident că Melania Trump a fost informată despre principalele aspecte și probleme legate de desfășurarea misiunii de evacuare. Dar nu cred că a fost atât de implicată în detaliile tehnice și în programul minut cu minut al organizării acestui proces. Prin urmare, cred că numele Primei Doamne a Statelor Unite a fost folosit mai degrabă ca un simbol și ca o garanție a succesului operațiunii.
– Ar putea Moscova să folosească acest precedent pentru a promova din nou ideea ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vină la Moscova, unde i-ar fi asigurate aceleași condiții de securitate și protecție pentru o eventuală întâlnire cu Vladimir Putin? – Nu aș exclude o asemenea posibilitate. Dar este greu de anticipat ce se va întâmpla, dintr-un motiv foarte clar: președintele ucrainean nu intenționează să meargă la Moscova pentru negocieri cu Vladimir Putin. Singurul format posibil este o întâlnire pe un teritoriu neutru.
Ce ajutoare primesc oamenii evacuați din partea statului ucrainean
Comisarul rus pentru drepturile omului, Yana Lantratova (centru), se întâlnește cu persoane evacuate din orașul Oleşki. Foto: Павлив Сергей / Zuma Press / Profimedia
– Ce se întâmplă acum cu oamenii evacuați care au ajuns în Ucraina? Ce condiții și ce sprijin li se oferă? Mulți dintre acești oameni au pierdut practic totul și au supraviețuit în condiții extrem de grele. Unde vor fi cazați și ce se va întâmpla cu ei în continuare? – Este o întrebare foarte importantă. Eu însumi sunt o persoană strămutată intern. Am acest statut din 2014, după ocuparea Crimeei, regiunea mea natală. Oamenii evacuați din Oleșki au un statut similar cu al meu. Există anumite inițiative în acest sens, iar toți locuitorii evacuați din Oleșki trec prin evaluări medicale în instituțiile medicale din Kiev și din regiunea Kiev. Însă nu am văzut nicio comunicare din partea guvernului ucrainean cu privire la ceea ce urmează să se întâmple cu acești oameni: unde vor fi cazați, dacă vor primi imediat locuințe sau dacă vor fi plasați în centre de cazare temporară.
Aici apare o problemă destul de îngrijorătoare. Dacă acești oameni vor beneficia de toate facilitățile și formele de sprijin, se pune problema distribuirii echitabile a resurselor. De ce, dacă această inițiativă va fi pusă în aplicare, locuitorii din Oleșki vor beneficia de toate aceste lucruri, în timp ce eu și alte persoane aflate în aceeași situație nu avem parte de ele?
Pe de altă parte, dacă vor fi lăsați să se descurce singuri, cu mesajul că v-am evacuat, v-am oferit tratament medical, v-am acordat statutul de persoane strămutate intern și, implicit, niște ajutoare minime, apare o altă problemă. Aceste ajutoare sunt de aproximativ 2.000-3.000 de grivne pe lună (39-59 euro – n.r.) Este o sumă mică, mai ales în condițiile inflației și ale creșterii costului vieții.
În acest caz, trebuie să ne întrebăm dacă poziția guvernului ucrainean este suficient de consecventă. Deocamdată, nu există răspunsuri la aceste întrebări. Urmăresc foarte atent evoluția situației, pe de o parte, ca om căruia îi pasă de aceste procese, iar pe de altă parte, ca persoană direct interesată ca statul să acorde atenție și problemelor mele, precum și celor ale altor cetățeni ucraineni care au obținut acest statut încă din 2014.
Ce se întâmplă cu ceilalți ucraineni aflați sub ocupație rusă
– De ce credeți că Oleșki a fost prima localitate aleasă pentru o asemenea operațiune? În Kostiantînivka, de exemplu, până nu demult continuau evacuările, iar unii oameni refuzau să plece. Ce se întâmplă cu Drujkivka și cu alte localități în care civilii se află în continuare în pericol? – Cred că aici a contat în primul rând inițiativa. Prin intermediul Consiliului Bisericilor din Ucraina a fost posibilă promovarea acestei operațiuni. Consiliul a reușit să ia legătura cu Papa, iar de acolo a pornit procesul. Cred că a avut un rol important și inițiativa unor persoane care au reușit să atragă atenția asupra situației din Oleșki. Dar trebuie să înțelegem că nu doar Oleșki se confruntă cu asemenea probleme. În sudul regiunii Herson există un număr foarte mare de localități care se află sub ocupația inamicului încă din februarie 2022. Sunt oare condițiile de trai atât de bune pentru locuitorii acestor localități? De ce lăsăm în afara discuției situația oamenilor din teritoriile ocupate temporar din alte regiuni ale Ucrainei?
Așadar, Ucraina are o problemă, iar întrebările dumneavoastră sunt absolut logice. Cel puțin în spațiul public, eu nu văd răspunsuri la aceste întrebări. În orice caz, oamenii au fost salvați, iar acest lucru este important. Acțiunile care vor urma vor reprezenta însă un test al responsabilității guvernului ucrainean față de propriii cetățeni. Din când în când sunt anunțate numeroase inițiative, unele de amploare, dar timpul va arăta dacă există resurse financiare și voință politică pentru a le pune în aplicare.
„Diavolul se ascunde în detalii”
Oameni într-o piață locală, sub plasele antidrone întinse deasupra unei străzi, în timpul armistițiului legat de o misiune de ajutor umanitar în Oleșki, din regiunea Herson a Ucrainei, pe 29 octombrie 2026. FOTO: Evgeniy Maloletka / AP / Profimedia
– Care ar putea fi următoarele zone, în opinia dumneavoastră, unde este necesară o încetare temporară a focului pentru a permite evacuarea civililor? Există și alte localități în afară de Oleșki unde ar putea fi organizate operațiuni similare? – Putin are planuri ambițioase, pe care le-a susținut inclusiv prin modificarea Constituției Rusiei. Potrivit noii versiuni a acesteia, teritoriile regiunilor Luhansk, Donețk, Zaporijjea și Herson sunt incluse în componența Federației Ruse. Prin urmare, a fost creat un precedent care nu poate fi pur și simplu anulat.
Problema este că nu există o soluție juridică simplă pentru această situație. Potrivit dreptului internațional, teritoriile aflate sub ocupație rusă sunt pământ suveran al Ucrainei. În logica legislației naționale ruse, lucrurile sunt însă prezentate cu totul diferit. Cred că aceasta este una dintre principalele probleme pentru care diplomații caută acum răspunsuri, în încercarea de a identifica posibile compromisuri care ar putea duce măcar la oprirea războiului ruso-ucrainean.
Președintele Zelenski propune oprirea luptelor pe linia actuală de contact, urmând ca ulterior să fie purtate negocieri. Putin insistă însă ca Rusia să preia controlul asupra întregii regiuni Donețk înainte de a începe negocierile. Dar, ca de obicei, diavolul se ascunde în detalii.
Sunt convins că următoarea cerință pe care o va formula Vladimir Putin va fi controlul total asupra regiunilor Zaporijjea și Herson. Toate aceste revendicări sunt lipsite de valoare din perspectiva dreptului internațional. Așa-zisele referendumuri organizate în teritoriile ucrainene ocupate, privind alipirea lor la Federația Rusă, nu au valoare juridică, deoarece au fost desfășurate în afara prevederilor legislației naționale ucrainene.
Vedem însă că această contradicție juridică a fost creată, iar eu sunt convins că Putin nu va renunța la poziția sa. Dar se va opri Putin după ce va prelua controlul asupra întregului teritoriu al regiunilor Herson și Zaporijjea? Nu. El dorește să distrugă Ucraina ca stat și o mare parte a poporului ucrainean. Pentru el, acesta este un obiectiv fundamental: să transforme Rusia dintr-o putere regională într-un stat de anvergură globală.
– Așadar, nu ar trebui să ne facem iluzii că armistițiul temporar din Oleșki a apropiat sfârșitul războiului? – Nu. Din păcate, nu există motive să credem că această operațiune va apropia încheierea războiului sau că experiența va fi extinsă și aplicată în alte sectoare ale frontului. De altfel, emisarii Kremlinului afirmă acest lucru în mod deschis.
Abonează-te
Rațiunea, înapoi!
Analize echilibrate, despre actualitatea internă și internațională, scrise de jurnalistul Gabriel Bejan.
Abonează-te la Newsletter
Rațiunea, înapoi!
Analize echilibrate, despre actualitatea internă și internațională, scrise de jurnalistul Gabriel Bejan.
Felicitări! Te-ai abonat la „Rațiunea, înapoi!”.
Abonat
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
