Ani la rând, despre cafea s-a vorbit din perspectiva cofeinei: când e prea multă și ar trebui să ne oprim. S-a vorbit despre hipertensiune. O echipă de cercetători din Irlanda a analizat bacteriile care trăiesc în intestinul oamenilor, iar rezultatele lor arată că și doar o ceașcă de cafea, cofeinizată sau decofeinizată, pe zi are anumite efecte. Efecte duale.
O echipă de cercetători de la University College Cork din Irlanda a recrutat 31 de persoane care beau în mod obișnuit între 3 și 5 căni de cafea pe zi și 31 de persoane care nu beau cafea.
Consumatorii de cafea au renunțat mai întâi la ea timp de două săptămâni, perioadă în care au făcut evaluări psihologice și au făcut diferite analize. Apoi cafeaua a fost reintrodusă, fără ca ei să știe ce tip primesc: jumătate au primit cafea decofeinizată, jumătate cafea cu cofeină, conform unui studiu publicat în Science Daily și citat de The Coolist.
„Cafeaua înseamnă mai mult decât cofeină”
Oamenii de știință studiază de mult timp posibilele efecte ale cafelei asupra digestiei, stării de spirit și sănătății în general, dar mecanismul exact prin care apar aceste efecte a rămas mai puțin clar.
În cazul studiului de la University College Cork, când consumatorii de cafea au încetat să bea cafea, cercetătorii au observat schimbări substanțiale în profilurile metaboliților din intestin, în comparație cu persoanele care nu consumă de obicei cafea. Metaboliții sunt molecule mici produse sau modificate în cursul metabolismului.
„Cafeaua înseamnă mai mult decât cofeină”, a spus profesorul și expertul în neuroștiințe John Cryan, care a descris-o drept un factor alimentar complex ce interacționează cu microbii din intestin. Cryan este cel care a condus cercetarea.
„Cafeaua poate modifica ceea ce fac microbii în mod colectiv”, a explicat el.
Cu cofeină sau decofeinizată: efecte diferite
Cafeaua a fost apoi reintrodusă, fără ca participanții să știe dacă primesc cafea cu cofeină sau decofeinizată.
După ce cafeaua a revenit în alimentația lor, ambele grupuri au raportat scoruri mai mici de stres, de depresie și de impulsivitate.
Cercetarea sugerează că atât cafeaua obișnuită, cât și cea decofeinizată pot modifica microbiomul intestinal și pot influența starea de spirit, stresul, memoria și atenția prin conexiunea dintre intestin și creier.
Îmbunătățirea învățării și a memoriei a fost observată doar la participanții care au băut cafea decofeinizată. Această constatare sugerează că alte substanțe decât cofeina ar putea contribui la unele dintre efectele cafelei asupra cogniției.
Cafeaua cu cofeină, în schimb, a fost asociată cu reducerea stărilor de anxietate, precum și cu o vigilență și o atenție mai bune.
După acest rezultat, Cryan a concluzionat: „cafeaua, cu sau fără cofeină, poate influența sănătatea în moduri diferite, dar complementare”.
Limitele studiului
Studiul a inclus 62 de persoane, un număr mic, și a măsurat asocieri și schimbări pe termen scurt. A fost finanțat de Institute for Scientific Information on Coffee (Institutul pentru Informare Științifică despre Cafea), o organizație legată de industria cafelei.
Rezultatele nu înseamnă că mai multă cafea e întotdeauna mai bine: persoanele sensibile la cofeină, femeile însărcinate și cele cu afecțiuni cardiace ar trebui să se consulte cu medicul.
