Acest dispozitiv medical simplu, ca un sac, care colectează sângele pacientei pe masa de naștere, ajută la prevenirea uneia dintre principalele cauze de mortalitate maternă la nivel mondial: hemoragia postpartum.
„Cum ar putea o simplă folie de plastic și o mică modificare a procedurilor de tratament să salveze viețile femeilor?”
Este întrebarea pe care și-a pus-o inițial doctorița din Nigeria, apoi a luptat ca sacul și procedurile să devină standard în spitale.
Astfel de dispozitive se folosesc și în România. Daniela Stan, asistenta-șefă la Maternitatea Giulești, ne-a explicat cum.
Husaina Balarabe, o optometristă în vârstă de 26 de ani din Kano, Nigeria, a suferit o hemoragie după naștere, o complicație care reprezintă principala cauză a deceselor materne la nivel mondial.
Când a fost dusă în sala de nașteri, un dispozitivul în formă de sac, cu un buzunar colector în capăt fusese așezat sub corpul ei. După ce copilul a venit pe lume, moașa a observat că sângele se aduna rapid în recipient. Cantitatea depășise pragul critic de 300 de mililitri, marcat pe dispozitiv.
A fost momentul în care personalul medical a intervenit.
Moașa a cerut ajutor și a început imediat protocolul de tratament. I-a administrat pacientei oxitocină, pentru a stimula contracțiile uterului, și acid tranexamic, un medicament care ajută la oprirea sângerării. În același timp, i-a masat abdomenul, iar o asistentă a început administrarea de lichide intravenos pentru a compensa pierderea de sânge.
În câteva minute, hemoragia s-a oprit.
Pentru proaspăta mamă, intervenția a fost atât de rapidă, încât nici nu și-a dat seama cât de gravă fusese situația, scrie New York Times, care a documentat povestea ei și felul în care dispozitivul de plastic salvează mii de vieți în Nigeria și în întreaga lume.
Cum se folosește în spitalele din România
Dispozitivul care i-a salvat viața după naștere Husainei Balarabe este „un câmp obstetrical cu pungă colectoare gradată, destinat măsurării cantității de sânge pierdute de mamă după nașterea vaginală”, explică, pentru cititorii HotNews, Daniela Stan, asistenta-șefă a Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sîrbu”, cunoscută ca Maternitatea Giulești.
Daniela Stan. Fotografie din arhiva personală
„Este un dispozitiv simplu, dar foarte util pentru recunoașterea precoce a hemoragiei postpartum”, spune asistenta-șefă de la Maternitatea Giulești.
„Pentru nașterea vaginală, se folosește câmpul obstetrical cu pungă colectoare gradată, poziționat sub mamă pentru măsurarea sângelui pierdut după naștere.” spune Daniela Stan
În spitalele din România se folosesc atât câmpuri obstetricale pentru nașterea vaginală, asemănătoare celui folosit la nașterea Huseinei, precum și unele speciale pentru operațiile de cezariană.
Exemplu de pungă colectoare pentru nașterile prin cezariană. Potrivit specialistei, „Punga colectează sângele și celelalte fluide din câmpul operator. Gradațiile pot ajuta la estimarea volumului, dar verifică specificațiile produsului pentru a stabili dacă este calibrat pentru măsurarea cantitativă a pierderii de sânge.”
„Estimarea vizuală poate subaprecia pierderea sanguină”
Asistenta-șefă explică cum funcționează dispozitivul la nașterile vaginale: „Câmpul se poziționează sub fesele femeii astfel încât sângele eliminat după naștere să se scurgă în punga transparentă”.
Gradațiile de pe pungă permit personalului medical să urmărească volumul acumulat și cât de repede crește acesta: „Pentru o evaluare corectă, trebuie diferențiate lichidul amniotic, urina sau eventualele soluții folosite de sângele pierdut. Sângele absorbit în comprese și alte materiale se cuantifică separat, de regulă prin cântărire, și se adaugă la bilanțul total”.
Avantajul principal, spune asistenta șefă de la Maternitatea Giulești, este că „oferă o măsurare obiectivă”.
„Estimarea vizuală poate subaprecia pierderea sanguină, mai ales când sângele se împrăștie pe câmpuri, lenjerie și materiale absorbante. Măsurarea trebuie asociată cu supravegherea stării generale a mamei, a pulsului, tensiunii arteriale și tonusului uterin.”
Punga în sine nu oprește sângerarea, dar ajută echipa să identifice problema mai devreme și să inițieze rapid tratamentul conform protocolului, spune cadrul medical.
„Valoarea unui asemenea dispozitiv este foarte concretă”, mai spune Daniela Stan, în dialogul cu HotNews: „Ne ajută să observăm la timp o pierdere de sânge care poate deveni periculoasă și să comunicăm echipei date măsurabile. În hemoragia postpartum, recunoașterea rapidă și intervenția coordonată pot salva viața mamei.”
O hemoragie care poate ucide în câteva minute
Una din zece femei care nasc se confruntă cu hemoragie postpartum, iar cel puțin 70.000 de femei își pierd viața din această cauză în fiecare an. Aproape toate aceste femei provin din țări subdezvoltate.
Hemoragia postpartum apare după nașterea bebelușului, în momentul în care placenta se desprinde din corpul mamei, lăsând sute de vase de sânge deschise, prin care continuă să curgă sânge.
În cazul unei nașteri normale, uterul se contractă rapid, iar presiunea exercitată închide aceste vase. Însă, dacă această contracție nu are loc sau se produce prea lent, ori dacă în uter rămân fragmente de placentă, sângele începe să curgă neîncetat, iar femeia poate muri în doar 10 minute.
O anumită pierdere de sânge este normală în timpul nașterii. Motivul pentru care multe femei își pierd viața este faptul că, în mod surprinzător, este foarte dificil de stabilit dacă o persoană pierde o cantitate excesivă de sânge.
Medicul din Nigeria care a schimbat protocolul nașterilor din țara ei
Studiile au arătat că, în mod constant, chiar și moașele sau medicii care au asistat la sute de nașteri subestimează cantitatea de sânge pierdută de o femeie, scrie The New York Times.
„Cantitatea de sânge de pe patul de nașteri, de pe podea, de pe absorbante, de pe hainele mele sau de pe hainele pacientei – oare sunt 300, 500 sau 1000 de mililitri?”, spune dr. Hadiza Galadanci, profesor de obstetrică și ginecologie la Universitatea Bayero din Kano, care a coordonat cercetarea din Nigeria privind utilizarea dispozitivului de colectare a sângelui în cazul hemoragiilor postpartum.
„De multe ori, nu ne dăm seama cât sânge a pierdut o femeie, deoarece facem o evaluare vizuală, iar aceasta este extrem de subiectivă”, a explicat specialistul.
Iar până în momentul în care personalul medical decide că este timpul să intervină, de multe ori poate fi deja prea târziu.
Niciun deces „de când am început acest demers”
Dispozitivul de colectare a sângelui a reprezentat doar prima etapă a intervenției care a salvat-o pe doamna Husaina Balarabe.
Au urmat apoi o serie de tratamente, după ce recipientul s-a umplut periculos de mult cu sânge. Niciuna dintre aceste măsuri nu este nouă. Cu toate acestea, în urmă cu câțiva ani, cercetătorii au analizat rezultatele aplicării lor simultane și rapide – masaj, oxitocină, acid tranexamic și administrarea de lichide intravenos.
Aceștia au descoperit că, alături de utilizarea dispozitivului de colectare, aceste intervenții reduc cu aproximativ două treimi numărul deceselor cauzate de hemoragia postpartum în spitale.
Anterior, personalul medical era instruit să intervină începând cu masajul, urmat de o perioadă de așteptare de 20 de minute pentru a vedea dacă sângerarea se oprește. Dacă sângerarea continua, se administra un medicament, după care urma o nouă perioadă de așteptare de 20 de minute.
Atunci când toate aceste intervenții sunt aplicate împreună – într-o abordare integrată, numită „pachet de măsuri” – sângerarea se oprește rapid în cazul majorității femeilor. „Este ca și cum ai închide un robinet”, a explicat dr. Galadanci.
Dacă sângerarea nu se oprește, ultima etapă presupune intensificarea intervenției: transferul pacientei într-o sală de operație sau către o unitate medicală care dispune de personal capabil să oprească sângerarea pe cale chirurgicală.
„Nu am avut niciun deces cauzat de hemoragia postpartum de când am început acest demers”, a declarat Binta Garba, asistentă-șefă în secția de nașteri a Spitalului Universitar Aminu Kano din Nigeria de 7 ani.
„Cum ar putea o simplă folie de plastic să salveze viețile femeilor?”
De opt sau nouă ori pe săptămână, una dintre asistente observă un recipient cu sânge care a depășit marcajul de 300 de mililitri și strigă: „Aduceți trusa!” Persoana aflată cel mai aproape de cărucior îl împinge până lângă patul pacientei. „Toată lumea ajută, iar sângerarea se oprește în scurt timp”, a explicat Binta Garba.
Asta în condițiile în care, în urmă cu 5 ani, când dr. Galadanci a fost cooptată în acest proiect de cercetare, și ea a fost, inițial, sceptică: „Cum ar putea o simplă folie de plastic și o mică modificare a procedurilor de tratament să salveze viețile femeilor?”
Cercetarea a convins-o, așa că a inițiat o campanie pentru a-l convinge pe ministrul sănătății din Nigeria să transforme această metodă într-un standard de îngrijire la nivel național.
