Vaccinul gripal, testat ca tratament împotriva cancerului. La trei pacienți, medicii nu au mai găsit celule canceroase

Vaccinul gripal administrat direct în tumorile unor pacienți cu o formă agresivă de cancer de piele a atras la locul injectării numeroase celule imunitare, care ar putea ajuta organismul să lupte împotriva cancerului. La șapte dintre cei 18 participanți la un studiu american, medicii au observat semne de regresie, iar la trei nu au mai găsit celule maligne în țesutul îndepărtat în timpul operației.

Efectul antitumoral al vaccinului gripal a fost observat în cadrul unei cercetări prezentate la începutul lunii noiembrie în cadrul congresului american al Societății de Imunoterapie în Cancer (SITC).

Cercetătorii de la Ohio State University Wexner Medical Center din SUA cred că vaccinul ar putea ajuta sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase. Deocamdată, eficiența metodei nu poate fi stabilită cu precizie, deoarece studiul a inclus puțini pacienți și nu a avut un grup de control.

Un avantaj al acestei abordări ar putea fi costul redus. Unele dintre vaccinurile anticancer aflate în dezvoltare sunt personalizate în funcție de mutațiile identificate în tumoră. Procesul este complex și costisitor, iar extinderea tratamentului la un număr mare de persoane rămâne dificilă.

De exemplu, vaccinul experimental dezvoltat de Moderna și Merck a redus cu 42% riscul de recidivă sau deces la pacienții cu melanom, atunci când a fost administrat după operație, împreună cu imunoterapia, potrivit datelor anunțate în luna octombrie 2026. În schimb, vaccinul antigripal este deja produs pe scară largă, are un cost relativ mic și nu necesită adaptarea formulei pentru fiecare bolnav.

Cum acționează vaccinul gripal asupra tumorilor

Vaccinul gripal nu este conceput să recunoască celulele canceroase, însă, administrat direct în tumoră, ar putea stimula apărarea organismului împotriva lor.

Unele tumori reușesc să evite atacul sistemului imunitar prin mecanisme care împiedică activarea celulelor de apărare. Sunt cunoscute drept tumori „reci”, deoarece în interiorul lor se găsesc puține celule imunitare capabile să lupte împotriva bolii.

Injectarea vaccinului declanșează o reacție inflamatorie locală, care poate atrage mai multe tipuri de celule imunitare, inclusiv celule dendritice. Acestea preiau fragmente din celulele tumorale și le prezintă limfocitelor T, ajutându-le să identifice și să atace țintele maligne. Cercetătorii speră ca, prin acest mecanism, o tumoră „rece” să devină mai sensibilă la imunoterapie.

Strategia a dat rezultate deja la animale. Într-un studiu publicat în 2020, în Proceedings of the National Academy of Sciences, o echipă de cercetători americani coordonată de Andrew Zloza a administrat vaccinul gripal sezonier direct în tumorile unor șoareci. Tratamentul a încetinit dezvoltarea acestora și a îmbunătățit răspunsul la imunoterapie.

Efectul a apărut însă doar în cazul vaccinurilor fără adjuvant, substanța adăugată în unele preparate pentru a amplifica răspunsul imun. Varianta cu adjuvant a oferit protecție împotriva gripei, dar nu a produs aceleași modificări în mediul tumoral.

Semne de regresie a tumorilor la șapte dintre cei 18 pacienți

Cei 18 pacienți incluși în studiul din Ohio aveau melanom, o formă agresivă de cancer de piele, în stadiu operabil. În prima etapă, le-a fost administrat un vaccin antigripal obișnuit în braț. Câteva zile mai târziu, medicii le-au injectat același preparat direct în tumoră, apoi au repetat procedura după 12 zile. Pentru majoritatea participanților, doza folosită la fiecare administrare locală a fost de trei ori mai mare decât cea standard.

Nu au fost raportate reacții adverse grave în cadrul acestui studiu de mici dimensiuni. La două săptămâni după ultima injecție, pacienții au fost operați, iar țesuturile îndepărtate au fost analizate la microscop.

În majoritatea probelor, medicii au identificat numeroase celule imunitare. Și analizele de sânge efectuate înainte și după administrarea vaccinului au scos la iveală modificări ale răspunsului imun, inclusiv ale moleculelor implicate în inflamație și ale celulelor care limitează activitatea sistemului de apărare.

La șapte dintre participanți au fost observate semne de regresie tumorală, iar în trei cazuri nu au mai fost identificate celule canceroase în țesuturile examinate. Ian Garbarine, medicul rezident care a prezentat cercetarea în cadrul congresului american al Societății pentru Imunoterapia Cancerului, a descris rezultatele drept surprinzătoare și consideră că asocierea vaccinului cu imunoterapia ar putea amplifica efectele. O astfel de combinație ar putea include medicamente precum pembrolizumabul (Keytruda) sau nivolumabul (Opdivo), care blochează mecanismele prin care celulele canceroase împiedică sistemul imunitar să le atace.

Cercetătorii din Ohio testează deja administrarea repetată a vaccinului direct în tumori, alături de imunoterapie, la pacienți cu melanom metastatic care nu mai poate fi operat.

Vaccinul gripal, testat și în alt tip de cancer cutanat

Imunizarea gripală este testată și împotriva unei alte forme de cancer de piele, carcinomul scuamos cutanat. Studiul este coordonat de oncologul Karam Khaddour, de la Dana-Farber Cancer Institute din Boston, SUA. Spre deosebire de melanom, această formă de cancer se dezvoltă din celulele care alcătuiesc stratul exterior al pielii, nu din cele care produc pigment.

În majoritatea cazurilor, tumora poate fi îndepărtată chirurgical, dar există și riscul de recidivă sau, mai rar, de răspândire în alte părți ale corpului. Medicul speră că stimularea sistemului imunitar înainte de operație ar putea ajuta organismul să recunoască și să distrugă eventualele celule canceroase rămase după intervenție.

Cancerele de piele sunt mai ușor de abordat prin această metodă, deoarece tumorile sunt, de regulă, accesibile pentru injectarea directă a vaccinului.

În cancerul colorectal, vaccinul a activat sistemul imunitar, dar tumorile nu s-au micșorat

O echipă de medici din Danemarca a folosit aceeași metodă la zece pacienți cu cancer de colon sigmoid sau de rect. În cazul acestor tumori, accesul este mai dificil decât în cazul celor de piele, motiv pentru care vaccinul gripal a fost injectat în timpul unei endoscopii.

Rezultatele studiului, realizat la Zealand University Hospital și University of Copenhagen, au fost publicate în 2023, în Journal for ImmunoTherapy of Cancer. Vaccinul a fost administrat într-o singură ședință, iar intervenția chirurgicală a avut loc la aproximativ nouă zile. Toți aveau o formă de cancer colorectal în cazul căreia imunoterapia nu era eficientă.

Analiza tumorilor îndepărtate a arătat că numărul limfocitelor T, celule ale sistemului imunitar care pot distruge celulele canceroase, crescuse de peste patru ori. Cercetătorii au observat și o creștere a nivelului proteinei PD-L1, pe care tumorile o pot folosi pentru a se proteja de atacul sistemului imunitar. Această proteină este și una dintre țintele medicamentelor folosite în imunoterapie.

Cu toate acestea, la momentul operației nu au fost observate semne importante de regresie tumorală. Procedura a fost bine tolerată, singura reacție adversă raportată fiind un episod de febră ușoară.

Mikail Gögenur, unul dintre autorii cercetării, consideră că intervalul dintre administrarea vaccinului și intervenția chirurgicală ar fi putut fi prea scurt pentru ca celulele imunitare activate să înceapă distrugerea tumorii.

Pentru a verifica această ipoteză, echipa testează într-un nou studiu, asocierea vaccinului antigripal cu pembrolizumab, un medicament imunoterapic. De această dată, operația este programată la aproximativ o lună după administrare.

Diferențele dintre cele două studii ar putea avea legătură și cu felul în care a fost administrat vaccinul. În Ohio, pacienții cu melanom au primit mai întâi o doză în braț, urmată de injecții direct în tumoră. În Danemarca, medicii au folosit doar administrarea locală. Este posibil ca prima doză să fi pregătit sistemul imunitar pentru un răspuns mai puternic, însă această ipoteză trebuie verificată.

Vaccinarea ar putea îmbunătăți rezultatele imunoterapiei la pacienții cu cancer

Presupusa legătură dintre vaccinare și eficiența imunoterapiei a fost analizată și în alte cercetări. Un studiu publicat în octombrie 2025, în revista Nature, de o echipă de la University of Florida și MD Anderson Cancer Center, a urmărit peste 1.000 de pacienți cu cancer.

În cazul persoanelor cu cancer pulmonar avansat, supraviețuirea mediană a fost de 37,3 luni pentru cei care primiseră un vaccin ARNm împotriva COVID-19 în intervalul de 100 de zile de dinainte sau de după începerea imunoterapiei, comparativ cu 20,6 luni în grupul nevaccinat. O asociere favorabilă a fost observată și la pacienții cu melanom metastatic.

Vaccinurile gripale și pneumococice, care nu utilizează tehnologia ARN mesager, nu au fost însă asociate cu o supraviețuire mai lungă în aceeași analiză. Fiind vorba despre un studiu retrospectiv, rezultatele nu demonstrează că vaccinarea a determinat diferențele observate.

O altă cercetare, publicată în februarie 2026, în JCO Oncology Practice, a identificat însă o corelație și în cazul vaccinului antigripal. Cercetătorii de la Universitatea din Örebro, Suedia, au analizat datele a 587 de pacienți cu cancer metastatic, tratați prin imunoterapie în trei regiuni ale țării.

În analiza care a inclus toți cei 587 de pacienți, vaccinarea gripală a fost asociată cu o rată a decesului cu aproximativ 44% mai mică în perioada urmărită. Asocierea s-a menținut și în subgrupul pacienților cu melanom, în timp ce la cei cu cancer pulmonar nu a fost observată o diferență semnificativă statistic. Fiind vorba despre un studiu retrospectiv, rezultatele nu demonstrează că vaccinul a determinat creșterea supraviețuirii.

Totuși, și această analiză este retrospectivă, astfel că nu se poate stabili dacă vaccinul a influențat direct supraviețuirea sau dacă diferențele au avut alte explicații. Catherine Wu, oncolog și cercetătoare specializată în vaccinuri anticancer la Dana-Farber Cancer Institute, consideră că rezultatele merită investigate mai departe. În opinia sa, vaccinurile administrate în braț sau direct în tumoră ar putea stimula sistemul imunitar să lupte mai eficient împotriva celulelor canceroase.

Specialista a subliniat că inclusiv un preparat atât de cunoscut precum vaccinul gripal ar putea avea efecte asupra răspunsului imun care depășesc protecția împotriva infecției pentru care a fost creat.

Deocamdată, datele sunt preliminare. Studiul din Ohio a inclus numai 18 pacienți, iar rezultatele au fost prezentate la un congres medical, fără să fie publicate încă într-o lucrare științifică integrală. În lipsa unui grup de control, nu se poate stabili dacă regresia observată la unii participanți a fost provocată de vaccin.