Autoritățile au anunțat cum vor să identifice semnele radicalizării în școli. Câți elevi sunt vizați și ce se schimbă pentru unii părinți

Guvernul propune pregătirea a 4.000 de consilieri și psihologi școlari pentru identificarea semnelor de radicalizare, precum și un sistem de raportare a situațiilor observate în școli.

• Măsurile fac parte dintr-o strategie națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, pusă în consultare publică joi, de către Ministerul Educației.
• Documentul prevede și activități pentru 10.000 de elevi și 50.000 de părinți și realizarea unui atlas care să explice ce comportamente pot indica un risc de radicalizare.

Proiectul de hotărâre de Guvern, însoțit de strategia națională și de un plan de acțiune, a fost pus în consultare publică pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării. Propunerile și observațiile pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice de la publicare.

Prin această strategie, autoritățile vor să prevină situațiile în care tinerii ajung să adopte idei extremiste care pot duce la violență. Pentru asta, propun cursuri de pregătire pentru profesori, consilieri și psihologi școlari, materiale informative și activități pentru elevi. 

4.000 de consilieri și psihologi școlari ar urma să participe la cursuri de formare

Una dintre principalele măsuri vizează pregătirea personalului din școli pentru recunoașterea semnelor de radicalizare și pentru intervenția în situațiile în care există riscul apariției unor comportamente violente.

Potrivit planului de acțiune, Ministerul Educației își propune formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, fiecare urmând să participe la cel puțin 40 de ore de pregătire.

Scopul este ca acești specialiști să poată identifica mai bine situațiile în care un elev ar putea fi vulnerabil la influența unor grupări extremiste și să știe cum să intervină sau către cine să îndrume cazul.

La cursuri, specialiștii ar urma să învețe și cum să anunțe conducerea școlii sau autoritățile atunci când identifică astfel de situații. 

Ministerul vrea să organizeze cursuri și pentru personalul medical și de pază din școli. În fiecare an, cel puțin 100 de persoane din fiecare categorie ar urma să participe la minimum 20 de ore de pregătire.

Cursurile sunt prevăzute pentru perioada 2027-2030.

Consilierii și psihologii școlari vor raporta cazurile de radicalizare. Cum vor fi protejate datele elevilor 

Pe lângă formarea specialiștilor, planul de acțiune prevede că profesorii consilieri și psihologii școlari vor întocmi periodic rapoarte despre situațiile de radicalizare identificate în școli. Acestea ar urma să fie trimise conducerii școlilor, centrelor județene de resurse și asistență educațională, inspectoratelor școlare și Ministerului Educației.

Documentul precizează că „raportarea va avea, de regulă, caracter statistic și agregat”. Asta înseamnă că rapoartele vor conține, în general, date centralizate, fără informații prin care elevii să poată fi identificați.

Datele personale ale unui elev vor putea fi transmise doar atunci când este necesar, în condițiile legii.

„Rapoartele nu vor constitui instrumente de clasificare sau de evidență preventivă a elevilor pe baza opiniilor, apartenenței ori caracteristicilor personale”, scrie în document.

De asemenea, personalul de pază din școli ar urma să fie instruit să recunoască și să raporteze incidentele, fără să facă evaluări individuale ale elevilor. 

Pentru personalul medical din școli, documentul propune inclusiv recunoașterea unor semne fizice și psihologice care ar putea indica expunerea la violență sau extremism, precum „leziuni, automutilări, schimbări ale somnului sau comportamentului alimentar, anxietate și retragere socială”.

Personalul medical ar urma să colaboreze cu profesorii și consilierii școlari pentru a ajuta elevii aflați în situații de risc. De asemenea, ar urma să țină un registru cu cazurile observate și să transmită periodic informații conducerii școlii și autorităților. 

O rețea națională de 1.000 de specialiști, începând din 2027

Ministerul Educației propune și constituirea unei rețele naționale de practicieni, formată în principal din cadre didactice, consilieri și psihologi școlari.

Rețeaua ar urma să permită schimbul de informații și de experiență între specialiștii din diferite școli, dar și sprijinirea elevilor care au fost victime ale unor manifestări extremiste.

Potrivit planului de acțiune, aceasta va fi destinată „schimbului activ de bune practici, în plan intern şi internațional, semnalării evoluțiilor de fenomen la nivel de unități de învățământ şi sprijinirii elevilor care au fost victime ale unor manifestări extremiste”.

Ținta stabilită este de „1.000 de membri la nivel național, cu cel puțin o întâlnire anuală și diseminarea a 25 de exemple de bune practici”.

Rețeaua ar urma să fie constituită în 2027 și să funcționeze permanent.

50.000 de părinți vor participa la sesiuni de informare despre radicalizare

Strategia propune și implicarea părinților în prevenirea radicalizării care poate conduce la extremism violent.

Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne vor coordona organizarea unor sesiuni de informare pentru părinți și reprezentanți legali ai elevilor.

La aceste întâlniri, părinții vor putea afla cum pot recunoaște semnele radicalizării în comportamentul copiilor și unde pot cere ajutor. Materialele informative vor explica și ce comportamente nu trebuie considerate semne de radicalizare, pentru a evita interpretările greșite.

Potrivit planului de acțiune, autoritățile vor să organizeze 1.250 de sesiuni de informare, la care să participe 50.000 de părinți. Sunt prevăzute și două materiale informative, iar ținta stabilită este ca cel puțin 80% dintre participanți să fie mulțumiți de activități.

Întâlnirile ar urma să înceapă în a doua jumătate a anului 2027 și să fie organizate anual, cu participarea școlilor, inspectoratelor școlare, centrelor județene de resurse și asistență educațională și Poliției Române.

10.000 de elevi, incluși în programe pentru recunoașterea dezinformării și manipulării online 

O altă direcție a strategiei privește combaterea dezinformării și dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor.

Ministerul propune promovarea unor discipline opționale de educație media și cetățenie digitală, precum „Educație digitală și abilități media”, „Inteligența artificială (IA) și cetățenia digitală”, pentru liceu, sau „Elemente de educație media digitală”, pentru gimnaziu.

Elevii ar urma să participe și la ateliere în care să învețe să verifice informațiile întâlnite pe internet și să recunoască mesajele manipulatorii.

Planul de acțiune prevede inclusiv utilizarea platformelor de verificare a informațiilor și analizarea unor exemple concrete de dezinformare de pe rețelele sociale.

O atenție specială este acordată recunoașterii conținutului generat cu inteligență artificială și a conturilor care prezintă comportamente neautentice.

Pentru această măsură, autoritățile stabilesc trei ținte: 50 de școli, 10.000 de elevi și 500 de profesori formați.

12.500 de participanți anual la activități pentru dezvoltarea gândirii critice

Strategia propune și organizarea unor activități extracurriculare prin care elevii să discute despre democrație, drepturile omului, diversitate și libertatea de exprimare.

Activitățile ar putea include dezbateri, teatru și alte forme de învățare participativă, pornind de la probleme și subiecte controversate din societate.

Potrivit planului de acțiune, activitățile au ca scop dezvoltarea gândirii critice, astfel încât elevii să învețe să analizeze opinii diferite, să își susțină punctele de vedere și să rezolve conflictele fără violență. 

Pentru asta, sunt prevăzute 250 de activități pe an, cu 12.500 de participanți diferiți anual. Și această măsură va fi aplicată în perioada 2027-2030. 

Campanie de prevenire a extremismului violent în 500 de școli

Campania „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, lansată de Poliția Română în 2024 pentru prevenirea violenței în școli, va include și activități despre extremismul violent, potrivit noii strategii.

Autoritățile vor să le explice elevilor și părinților cum pot recunoaște astfel de manifestări și unde pot cere ajutor. Planul de acțiune prevede implicarea a 500 de școli și organizarea a 1.000 de activități de informare, la care să participe 50.000 de elevi și 5.000 de părinți.

Este propusă și realizarea unui mesaj de interes public, care să fie difuzat în mass-media. Măsura este programată pentru primul trimestru din 2027.

Un atlas al indicatorilor radicalizării, care va fi folosit și în pregătirea profesorilor

Ministerul Educației propune și realizarea unui atlas care să explice ce factori și comportamente pot indica faptul că o persoană este în proces de radicalizare și ar putea ajunge să susțină sau să comită acte de violență.

Atlasul va fi realizat pe baza cercetărilor și a datelor deținute de instituțiile cu atribuții în domeniu, potrivit strategiei pusă în dezbatere publică. Informațiile vor fi adaptate și pentru mediul școlar, iar documentul va fi folosit inclusiv la cursurile de pregătire pentru profesori, psihologi, polițiști și asistenți sociali.

Planul de acțiune precizează însă că nu toate persoanele care au idei radicale ajung să susțină sau să comită acte violente. Scopul atlasului este ca măsurile de prevenire să nu vizeze persoanele care „exprimă pur și simplu convingeri ideologice, politice sau religioase atipice, dar compatibile cu cadrul constituțional și democratic și protejate de libertatea de exprimare”.

În cazul elevilor, documentul precizează că indicatorii vor fi analizați în context, „fără a constitui, în mod izolat, temei pentru calificarea unui elev ca fiind radicalizat”. Cu alte cuvinte, un singur comportament sau o opinie neobișnuită nu ar trebui să fie suficiente pentru a considera un elev radicalizat.

Atlasul trebuie elaborat până în trimestrul al treilea din 2027 și va putea fi actualizat anual, dacă este necesar.

Cine va pune în aplicare măsurile și cum vor fi finanțate

Ministerul Educației va coordona o parte dintre măsurile propuse pentru școli, alături de alte instituții, printre care inspectoratele școlare, casele corpului didactic și centrele județene de resurse și asistență educațională. La unele activități vor putea participa și organizații neguvernamentale.

Banii necesari ar urma să provină din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate. Documentul menționează și alte surse de finanțare, inclusiv donații și sponsorizări.