Skip to content

Povestea omului care a luptat pentru închiderea orfelinatelor

Atunci când mergea în orfelinatele din România alături de specialiști occidentali, Ștefan Dărăbuș a fost impresionat de felul în care aceștia se raportau la copii. În timp ce evaluările făcute de instituțiile românești puneau accent pe dizabilitate, vesticii puneau pe primul loc calitățile celor mici. Întreaga poveste, în ediția de vineri, 13 noiembrie, a newsletterului „Partea Bună”.

„Era extraordinar să vezi, în urmă cu 25 de ani, cât de ușor reușeau cei proveniți din altă cultură să le ofere celorlalți un compliment; erau setați să vadă potențialul din ceilalți. Și asta era foarte vizibil mai ales când vorbeau de copii și, în special, de copiii cu nevoi speciale medii sau severe. Atunci când făceau evaluările, pe lângă faptul că evitau să folosească termenul de «handicapat», pe principiul că limbajul are forță și că ceea ce spui face să se întâmple ceva în tine și în oameni, se concentrau pe ce ar putea deveni ei”, povestește Ștefan Dărăbuș, directorul național al organizației Hope and Homes for Children. A rămas de atunci cu o lecție de viață personală. Să vezi binele din celălalt îl ajută nu doar pe el, ci și pe tine însuți.

Copiii care înfruntă dificultățile

De-a lungul timpului, Ștefan Dărăbuș a văzut potențialul copiilor manifestat în numeroase situații. Vorbim despre asta în timp ce HHC se pregătește să susțină, prin programul de burse DAR, o nouă generație de copii și tineri vulnerabili pentru a-și urma visurile. Crescut de un asistent maternal într-o comună din sudul României, Adrian scrie poezii în engleză, face astrofotografie și se pregătește pentru admiterea la Facultatea de Inginerie Aerospațială. Intrat în sistemul de protecție a copilului de la vârsta de 13 ani, Gabi este un tânăr ambițios, cu rezultate foarte bune la școală și la concursuri de matematică, biologie și chimie. Practică box, este pasionat de grafică, vrea să urmeze facultatea și să își construiască un viitor independent. Aglaia, care a copilărit într-o casă de tip familial, învață pentru fizioterapeut și are o dorință nemărginită de a-i ajuta pe ceilalți, ceea ce o face să se implice în programe de voluntariat. Sunt doar câțiva dintre cei 40 de bursieri de anul acesta, o mică parte dintre miile și miile de copii născuți în familii cu provocări din România.

În timpul în care a lucrat cu copiii din sistemul de protecție, Ștefan Dărăbuș a descoperit un lucru fundamental despre natura umană, despre care a scris în cartea pe care a publicat-o recent, „Goana după validare. Cât de departe mergem ca să fim văzuți”.

Continuarea, în newsletter-ul de vineri.