Asociația „Inițiativa pentru Justiție” cere demisia Giorgianei Hosu, considerată responsabilă de eșecul DIICOT în combaterea traficului de persoane

Observând Raportului privind traficul de persoane (2019) publicat de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” acuză un management deficitar la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – principala instituţie implicată în combaterea acestui flagel – de către procurorul-şef Giorgiana Hossu. ”Față de cele expuse mai sus, solicităm public procurorului-șef al DIICOT să îşi asume eşecul managerial în domeniul combaterii traficului de persoane şi consecinţele catastrofale ale acestui eșec şi să îşi depună demisia. n lipsa acestui minim gest, solicităm imperativ Ministrului Justiţiei demararea procedurii de revocare a procurorului-şef DIICOT, doamna procuror Giorgiana Hosu. ”, se arată în comunicatul remis HotNews.ro.

Principalele acuze:

• Raportul constată sec faptul că autorităţile au diminuat eforturile de aplicare a legii în activitatea de urmărire penală a infracţiunilor prevăzute de articolele 210 Cod penal şi 211 Cod penal. Ambele infracţiuni – traficul de persoane, prevăzută de art. 210 Cod penal şi traficul de minori, prevăzută de art. 211 Codul penal – sunt date de către legiuitor în competenţa exclusivă de investigare a DIICOT
• Ministrul Justiției și Președintele României au nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt.
• Guvernul României nu îndeplinește standardele pentru eradicarea traficului de persoane și nu a luat măsuri pentru îmbunătățirea situației, care, comparativ cu anii trecuți, s-a înrăutățit. În prezent, ratingul a coborât la nivelul 2 pe lista de monitorizare, similar statelor din America Centrală, fiind previzionat ca pentru 2020 să fim retrogradați la nivelul 3, ceea ce va presupune sancțiuni financiare, inclusiv excluderea de la accesarea unor fonduri de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială
• Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct al DIICOT, a fost procuror de caz în dosarul „Caracal“, al cărui mod defectuos de gestionare a condus la demisia procurorului-șef DIICOT, cerută de însuși Președintele României.
• Giorgiana Hosu a fost și procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă
• Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. ROMÂNIA (cererea nr. 38072/11), constatând că măsurile asigurătorii dispuse (și menținute timp de peste 8 ani) împotriva unui terț fără legătură cu cauza penală, de către procurorul DIICOT Giorgiana Hosu, încalcă Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Comunicatul integral al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”:

”Observând Raportului privind traficul de persoane (2019) publicat de către Ambasada Statelor Unite ale Americii, Asociația „Inițiativa pentru Justiție” constată cu îngrijorare, dincolo de cifrele raportului, managementul deficitar exercitat la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – principala instituţie implicată în combaterea acestui flagel – de către doamna procuror-şef Giorgiana Hossu. Neîndeplinirea de către Guvernul României a standardelor minimale în vederea eliminării traficului de fiinţe umane nu este o simplă constatare a raportului, ci reprezintă o concluzie de o gravitate inimaginabilă, care ascunde incapacitatea unor instituţii de a proteja cetăţenii vulnerabili.

Raportul constată sec faptul că autorităţile au diminuat eforturile de aplicare a legii în activitatea de urmărire penală a infracţiunilor prevăzute de articolele 210 Cod penal şi 211 Cod penal. Reamintim că ambele infracţiuni – traficul de persoane, prevăzută de art. 210 Cod penal şi traficul de minori, prevăzută de art. 211 Codul penal – sunt date de către legiuitor în competenţa exclusivă de investigare a DIICOT şi, în ciuda limitelor de pedeapsă foarte ridicate (de la 3 la 10 ani de închisoare), autorităţile române au deschis un număr tot mai mic de dosare penale, începând cu anul 2016.

Cauzele dezastrului sunt multiple: corupția, lipsa de profesionalism, intervenția unor grupuri de interese transpartinice, reprezentând diferite zone infracționale interesate în distrugerea instrumentelor statale de luptă împotriva criminalității, toate acestea culminând cu asaltul final asupra justiției și statului de drept declanșat în anul 2017, care continuă și în prezent, chiar dacă într-o formă mascată, insidioasă.

Suspiciunea privind implicarea unor astfel de grupuri de interese transpartinice și cu legături în așa-numita zonă de intelligence, implicare manifestată chiar și în procedurile de numire a procurorilor din conducerea Ministerului Public prin forțarea declanșării acestor proceduri înainte de modificarea legilor justiției conform recomandărilor formulate în cadrul MCV.

Ministrul Justiției și Președintele României au nesocotit în mod evident rapoartele Comisiei Europene emise în cadrul MCV referitoare la respectarea avizelor negative ale Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea în posturi de conducere a procurorilor de rang înalt. Pentru sănătatea sistemului judiciar român, efectul celor trei numiri făcute în ciuda avizului negativ dat de Secția pentru procurori, luând în considerare și modul brutal și zeflemitor în care a fost nesocotit acest aviz, a fost similar unui „atentat terorist reușit”. Tot ceea ce s-a construit și s-a menținut în materie de independentă a justiției și a statului de drept, din 2005 până în momentul 2020, cu sacrificii supraomenești, a fost aruncat în derizoriu. Revirimentul este enorm. Primejdia deteriorării sistemului judiciar dincolo de punctul de la care nu mai este posibilă redresarea este actuală și iminentă.

Potrivit rapoartelor Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii privind traficul de persoane, pentru 2018 și 2019, Guvernul României nu îndeplinește standardele pentru eradicarea traficului de persoane și nu a luat măsuri pentru îmbunătățirea situației, care, comparativ cu anii trecuți, s-a înrăutățit. În prezent, ratingul a coborât la nivelul 2 pe lista de monitorizare, similar statelor din America Centrală, fiind previzionat ca pentru 2020 să fim retrogradați la nivelul 3, ceea ce va presupune sancțiuni financiare, inclusiv excluderea de la accesarea unor fonduri de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Deși cele două rapoarte fac referire la Guvern, în fapt ele constată și deficiențe grave în activitatea DIICOT.

În ceea ce o privește pe doamna procuror Giorgiana Hosu, atragem atenția că, în perioada în care România a făcut obiectul depunctării de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, a făcut parte din conducerea DIICOT, inițial adjunct al procurorului-șef al DIICOT Bănilă Felix, iar ulterior, după demisia acestuia, până în prezent, asigurând conducerea Direcției. Prin urmare, aceasta este direct responsabilă de eșecul DIICOT în combaterea traficului de persoane.

Doamna Giorgiana Hosu, procuror-șef adjunct al DIICOT, a fost procuror de caz în dosarul „Caracal“, al cărui mod defectuos de gestionare a condus la demisia procurorului-șef DIICOT, cerută de însuși Președintele României.

Doamna Giorgiana Hosu a fost și procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea, la 23 iulie 2019, a acestui dosar, instrumentat inițial de Secția Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale, ca procuror de caz, doamna Giorgiana Hosu a citat ca martor procurorul militar care s-a sesizat din oficiu și a efectuat inițial acte de urmărire penală – act contrar Codului de procedură penală – prin care se tindea la anularea urmăririi penale.

Soluția dispusă în cauză nu cuprinde date care să ne permită să analizăm dacă, după momentul solicitării dosarului Secției Parchetelor Militare nr. 18/P/2018, în vederea reunirii la dosarul DIICOT nr. 2122/D/P/2018, au mai fost administrate probe cu privire la existența infracțiunilor care au atras competența DIICOT sau dacă Direcția, în mod artificial, și-a afirmat competența pentru a dispune o anumită soluție în cauză.

Semnalăm și vulnerabilitatea deosebită a doamnei procuror Giorgiana Hosu în fruntea DIICOT, în condițiile în care soțul acesteia este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta (dosarul nr. 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul București chiar în ziua anunțării de către Ministrul Justiției a propunerii sale). Cu privire la acest aspect, arătăm că respectarea prezumției de nevinovăție nu înseamnă luarea unei decizii în mod imprudent.

De asemenea, tot cu privire la credibilitatea profesională a doamnei procuror, semnalăm că, la data de 21 iulie 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în cauza CREDIT EUROPE LEASING IFN S.A. v. ROMÂNIA (cererea nr. 38072/11), constatând că măsurile asigurătorii dispuse (și menținute timp de peste 8 ani) împotriva unui terț fără legătură cu cauza penală, de către procurorul DIICOT Giorgiana Hosu, încalcă Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Revenind la concluziile Raportului privind traficul de persoane (2019), considerăm că neimplicarea suficientă a DIICOT în lupta împotriva traficului de persoane denotă nu numai un management defectuos, ci şi dezinteres și chiar cinism din partea procurorului-șef, instituţia preferând să rămână în pasivitate, deşi competenţele conferite de lege o obligă să fie activă.

Opinăm că este suficient să ne însușim perspectiva victimelor traficului de persoane, în interiorul tabloului complet al grupurilor infracţionale organizate, care îşi desfăşoară nestingherite activitatea infracţională sub semnul corupţiei funcţionarilor, aşa cum subliniază Raportul, pentru a putea concluziona că se impune demisia procurorului-șef al DIICOT, doamna Giorgiana Hosu.

Subliniem că, în ciuda acestor constatări, în raportul de activitate al DIICOT pentru anul 2019, la pagina 22, este prezentată un fel de „realitate paralelă”, în care eficacitatea combaterii traficului de persoane este pe un trend ascendent (cu toate acestea, din 106 pagini, problematica traficului de persoane și a celei de migranți abia acoperă împreună doar jumătate de pagină), în totală contradicție, așadar, cu rapoartele Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii și cu rapoartele celorlalte entități cu activitate în domeniul combaterii traficului de persoane precum: GRETA – Consiliul Europei (the Group of Experts on Action against Trafficking in Human Beings) și OSCE sau ONU.

Față de cele expuse mai sus, solicităm public procurorului-șef al DIICOT să îşi asume eşecul managerial în domeniul combaterii traficului de persoane şi consecinţele catastrofale ale acestui eșec şi să îşi depună demisia. În lipsa acestui minim gest, solicităm imperativ Ministrului Justiţiei demararea procedurii de revocare a procurorului-şef DIICOT, doamna procuror Giorgiana Hosu.”