FOTOGALERIE Catedrala Sfânta Sofia, drumul de la centru al lumii bizantine, la moschee, muzeu și iarăși moschee
Prima biserică de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare în anul 325, dar a ars într-un incendiu în anul 404.
La scurt timp dupa daramarea primei biserici, o a doua a fost ridicata de catre fiul sau, Constantiu si de catre imparatul Teodosie cel Mare în 415. Aceasta biserica nu a avut nici ea o istorie prea lunga, fiind arsa intr-un incendiu din timpul revoltelor rascoalei Nika, in anul 532. Din aceasta biserica se mai pastreaza doar unele fragmente, expuse astazi in muzeul catedralei.
Istoria complexă a Hagiei Sophia a început în anul 537, când împăratul bizantin Justinian a construit uriașa biserică cu vedere la portul Cornului de Aur.
Cu cupola sa uriașă, se credea a fi cea mai mare biserică și clădire din lume. A rămas în mâinile bizantine timp de secole, în afară de un scurt moment din 1204, când cruciații au atacat orașul.
În 1453, într-o lovitură devastatoare pentru bizantini, sultanul otoman Mehmed al II-lea a capturat Constantinopolul (Istanbul), iar cuceritorul victorios a efectuat rugăciuni în interiorul Hagiei Sofia.
Otomanii au transformat curând clădirea într-o moschee, adăugând patru minarete la exterior și acoperind icoane creștine ornamentate și mozaicuri de aur cu panouri de caligrafie religioasă arabă.
După secole în care a constituit un centru religios al imperiului otoman musulman, la presiunile puterilor occidentale, Kemal Ataturk a transformat- într-un muzeu în 1934, Turcia încercând să dea pară că devine o putere laică.
Ultima ceremonie creștină a fost ținută la data de 29 mai 1453. În prezent oficialități ale Patriarhiei Ecumenice și ale Sfântului Scaun întreprind demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă.
Biserica Sfânta Sofia sau Biserica Înțelepciunii lui Dumnezeu este considerată unul dintre cele mai importante monumente bizantine din lume și face parte din patrimoniul UNESCO.
Astăzi, Catedrala Sfânta Sofia este cel mai popular site turistic al Turciei, atrăgând peste 3,7 milioane de vizitatori pe an.
Arhitectură
- Era foarte importantă pentru ortodoxia timpurie și pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaicuri, coloanele de marmură și acoperișul sunt de o mare importanță artistică. Templul însuși era atât de bine decorat artistic încât se crede că Iustinian ar fi zis: „Νενίκηκά σε Σολομών” (Solomon, te-am depășit!), potrivit Wikipedia.
- Sfânta Sofia este de fapt o bazilică cu cupolă, planul bazei fiind tot cel bazilical.
- Pe dinafară are aspectul unui dreptunghi (aproape pătrat) de 77 x 71,70 m. În față are un atrium, un exonartex și un nartex de mici proporții față de restul clădirii. Interiorul e împărțit într-o navă centrală, mai mare, și alte două laterale mai mici, peste care se ridică galeriile în două etaje. Atenția e atrasă de marea cupolă centrală de deasupra navei centrale, încadrată de două semicupole și șase cupole mai mici. Cupola centrală e o adevărată minune arhitectonică, atât prin mărimea ei (diametrul de 31 m), cât și înălțimea la care e ridicată (54 m), datorită căreia pare suspendată în văzduh, luminată de cele 40 ferestre de la baza ei.
- Catedrala era o construcție remarcabil de mare, doar cu câțiva centimetri mai mică decât domul Panthéonului din Paris, una dintre cele mai mari clădiri. Domul ei era cel mai mare de acest fel, doar domul Bazilicii Sfântul Petru din Roma, construită în secolul al XVI-lea, a întrecut imensitatea ei.
Mituri
- Se spune că slujbele ținute în Sfânta Sofia erau grandioase, iar participarea la una din aceste slujbe a determinat delegația cneazului Vladimir I să opteze pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol.
- Sultanul a tratat cu respect Sfanta Sofia – se spune ca inainte de a intra pentru prima oara in biserica, Mohammed si-a turnat o mana de tarana pe cap, in semn de umilinta. Inauntru, a contemplat maretia bisericii si, vazand cum un soldat spargea pardoseala de marmura, l-a lovit cu sabia, potrivit crestinortodox.ro.
- Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului Mahomed.
- O altă legendă este legată de o cruce din interior și de ce musulmanii nu au îndrăznit sa o astupe. Potrivit ghizilor, turcilor le e teama ca nu cumva creștinii sa aibă dreptate și sa se reîntoarcă Iisus la Judecată și să-i pedepsească.
INTERVIURILE HotNews.ro