Incă plutim. Standard&Poor’s nu ne-a retrogradat

Agenția de rating Standard&Poor’s a reconfirmat în data de 5 iunie, rating-ul României la BBB-, perspectiva rămâne negativă.

Pentru România, confirmarea rating-ului suveran este de importanță capitală, retrogradarea ar fi reprezentat intrarea în rândul țărilor non-investment grade, unde investițiile nu sunt recomandate.

Între 2008 și 2014, România s-a confruntat cu această situație, Standard&Poor’s a retrogradat rating-ul suveran al țării noastre la nivelul BB+ în octombrie 2008. Astfel, România s-a aflat, timp de șase ani, pe prima treaptă a categoriei non-investment (junk) a emitenților cu caracter speculativ, ale căror datorii prezintă un risc ridicat. Important de menționat că în momentul în care o țară este inclusă în rândul entităților non-investment grade, acestea se finanțează scump, greu și în multe cazuri ajung în situația de a apela la asistență financiară internațională, prin semnarea de acorduri cu Fondul Monetar Internațional. De asemenea, investitorii ocolesc țările ce nu au un rating recomandat pentru efectuarea investițiilor și se confruntă cu ieșiri de capital, efectele se transpun în devalorizarea monedei naționale și majorarea ratei inflației.

În iunie 2020, România se afla la limită, personal preconizam că există o posibilitate de 50% ca țara noastră să fie retrogradată la BB+, ca urmare a politicii fiscale expansive începută în 2018, ce a dus la înregistrarea de deficite gemene record, printre cele mai ridicate din piețele emergente. Argumentele în favoarea menținerii României pe ultima treaptă recomandată investițiilor sunt legate, în primul rând, de ponderea redusă a datoriei publice în PIB, aflată la 35,2%, la nivelul lunii decembrie 2019 și de decizii economice corecte, pe care agenția de rating anticipează că guvernul României le va adopta, în vederea restabilirii echilibrelor bugetare.

Standard&Poor’s preconizează că scăderea economică provocată de criza de COVID-19 va împinge datoria publică a României la un nivel de peste 40% din PIB în 2020, iar cheltuielile cu dobânzile nu vor depăși 5% din veniturile fiscale, însă agenția preconizează o consolidare fiscală semnificativă după alegerile parlamentare.

S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce privește consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.

S&P preconizează că economia României se va contracta cu 5,5% în 2020, comparativ cu așteptările anterioare, ce prevedeau o creștere economică de 3,5%. Cererea internă va înregistra o scădere semnificativă, în special în trimestrul doi, cauzată de măsurile de carantină impuse populației, pentru limitarea răspândirii COVID-19, ce a dus la închiderea unor sectoare de activitate.

De asemenea, cererea externă slabă din partea partenerilor comerciali cheie va avea repercusiuni asupra exporturilor românești, care au ca destinație Germania – pondere de 22% și Italia – pondere de 11%, țări care se confruntă și cu recesiuni profunde în 2020.

S&P preconizează că România va înregistra o creștere economică de 4,0% în 2021.

Este remarcată și instabilitatea politică, ce a dus la adoptarea a două moțiuni de cenzură, în ultimul an. Standard&Poor’s consideră că alegerile parlamentare vor fi esențiale pentru determinarea traiectoriei fiscale pentru anii ce vor urma.

În comunicatul S&P au fost incluse și anticipațiile agenției în legătură cu majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2020, cu 40%. Agenția consideră că scăderea economică provocată de criza COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a crește pensiile nu cu 40%, ci cu un procent de 10%. Această creștere va adăuga un procent de 1% la deficitul bugetar.

Contracția economică, alături de scăderea veniturilor fiscale va duce la o majorare suplimentară a deficitului bugetar al României în 2020. Ca răspuns la efectele COVID-19, autoritățile au lansat o serie de măsuri economice pentru a proteja companiile și angajații.

Conform, S&P, măsurile de stimulare fiscală, anunțate până acum, de 3% din PIB, sunt printre cele mai firave din regiune. Deși măsurile luate de către guvern pot reduce efectele crizei, agenția consideră că acestea vor majora deficitul bugetar la aproximativ 8% din PIB, iar datoria publică va atinge 40% din PIB, ca efect al contracției economice.

Cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile vor atinge 90% din veniturile încasate din taxe. Randamentele titlurilor de stat au crescut în 2020 pe fondul instabilității politice și fiscale în combinație cu contextul COVID-19. Având în vedere creșterea nevoilor de finanțare pe termen scurt, dobânzile ar putea crește în continuare. S&P preconizează că deficitul de cont curent se va adânci, ajungând la 5% din PIB în 2020 ca o reflecție a politicii fiscale guvernamentale.

S&P crede că BNR va continua să folosească rezervele în valută pentru a susține moneda națională pe parcursul anului, mai ales că 2020 este an electoral.

Prin decizia de reconfirmare a rating-ului suveran al României, Standard&Poor’s oferă un cec în alb guvernului. Agenția remarcă imposibilitatea aplicării unei majorări a punctului de pensie cu 40%, în condițiile în care economia României se va contracta cu 5,5% în 2020. Majorarea pensiilor cu 40% este linia roșie peste care guvernul nu va trebui să treacă. În caz contrar, ne vom confrunta cu o retrogradare a rating-ului suveran. Agenția urmează să reevalueze din nou rating-ul României la finalul anului în curs, după data de 1 septembrie, dată la care ar trebui să fie majorate pensiile.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro