Legea privind prelungirea mandatelor aleșilor locali, pe masa Curții Constituționale. Miza este cine stabilește data alegerilor locale / Ce ar mai putea decide astăzi CCR

Curtea Constituţională discută miercuri sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea unei legi iniţiate de PSD care prevede că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu. Judecătorii constituționali au astăzi pe masă și sesizarea PNL vizând actul normativ prin care PNL a modificat ordonanța Guvernului privind prelungirea mandatelor aleșilor locali. Miza este cine stabilește data alegerilor locale.

Sesizarea lui Iohannis privind legea care reglementează învăţământul online

CCR ia în discuție în ședința de miercuri sesizarea președintelui privind actul normativ care completează Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a fost transmisă de către Parlament la promulgare în 23 aprilie.

Actul normativ, în forma transmisă la promulgare, completează Legea Educaţiei Naţionale, în vederea creării cadrului normativ în baza căruia activităţile din învăţământul preuniversitar şi universitar să se poată desfăşura şi online. Prin modul în care a fost adoptată, însă, legea contravine prevederilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 alin. (1) din Constituţie, fiind deturnată voinţa iniţiatorilor, contrar principiului bicameralismului dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, arată Iohannis în sesizare, scrie Agerpres. De asemenea, legea încalcă dispoziţiile art. 78 din Constituţie referitoare la intrarea în vigoare a actului normativ, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele Iohannis precizează că propunerea legislativă iniţiată de 29 de senatori PSD conţinea un singur articol şi avea ca obiect de reglementare exprimarea rezultatelor evaluării, după cum urmează: la nivelul ciclului de achiziţii fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a) prin nivelul atins, referitor la gradul de însuşire a competenţelor – în scopul eliminării presiunii notării asupra elevilor/părinţilor; la nivelul claselor a III-a şi a IV-a prin note de la 1 la 10 (în scopul familiarizării elevilor de vârstă şcolară mică cu specificul evaluării din ciclul gimnazial); la nivelul ciclului gimnazial secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10 sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

El indică faptul că la Camera Deputaţilor propunerea a fost adoptată tacit în forma iniţiatorilor, însă Senatul a renunţat la aceste modificări şi a introdus alte cinci noi articole în Legea nr. 1/2011, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiatori şi implicit de cel adoptat de prima Cameră.

„Concluzionând, în cazul de faţă, Senatul, adoptând în calitate de Cameră decizională Legea pentru completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, a sustras dezbaterii şi adoptării primei Camere sesizate toate completările, care vizează aspecte importante ale legii, precum modul de desfăşurare a activităţii educaţionale ori organizarea examenelor de admitere pentru anul universitar 2020-2021, ceea ce contravine art. 61 alin. (2) şi art. 75 alin. (1) din Constituţie”, subliniază Iohannis în sesizare, apreciind că această lege încalcă principiul bicameralismului.

Preşedintele Klaus Iohannis solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ pentru completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 este neconstituţional în ansamblu.

Sesizarea referitoare la prelungirea mandatelor aleşilor locali / Care este miza

Curtea Constituţională discută miercuri și sesizarea PNL vizând actul normativ prin care PNL a modificat ordonanța Guvernului privind prelungirea mandatelor aleșilor locali. Miza este cine stabilește data alegerilor locale.

În aprilie, liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, anunţa că liberalii vor ataca la CCR propunerea legislativă privind prelungirea mandatelor autorităţilor administraţiei publice locale ca urmare a izbucnirii epidemiei de COVID-19, cu cel mult şase luni de la data încetării stării de urgenţă.

În 13 mai, deputații au adoptat mun proiect de lege pentru adoptarea ordonanței Guvernului privind prelungirea mandatelor aleșilor locali. La dezbateri în Parlament, PSD, susținut de UDMR, PRO România și ALDE au modificat ordonanța astfel încât au introdus prevederile din propriul proiect de lege afla în dezbaterea CCR în prezent.

„Mandatele în curs ale primarilor, primarului general al municipiului Bucureşti, preşedinţilor de consilii judeţene, consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor judeţene se prelungesc cu cel mult 6 luni de la data încetării stării de urgenţă sau stării de alertă”, se arată în actul normativ,.

Acesta mai prevede că procedurile privind organizarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale se iniţiază în termen de 6 luni de la data expirării duratei stării de urgenţă sau stării de alertă, iar data alegerilor se stabileşte prin lege organică, cu cel puţin 75 de zile înaintea votării de către Parlament.

Practic PSD a modificat în Parlament ordonanța Guvernului, dându-i forma proiectului de lege depus de Marcel Ciolacu, Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta și Kelemen Hunor.

Miza este una foarte mare, în condițiile în care PSD, prin deținerea controlului în Parlament, poate stabili data alegerilor locale. Surse politicie au explicat pentru HotNews.ro că social-democrații se așteaptă ca CCR să declare constituționale prevederile proiectului de lege invocând un precedent din 2004, când Parlamentrul a stabilit data organizării alegerilor locale.

Dacă Parlamentul rămâne să stabilească data alegerilor locale, PSD intenționează să le mute cât mai târziu în toamnă, undeva în octombrie -noiembrie, pentru a lăsa PNL să se erodeze cât mai mult la guvernare. De partea cealaltă parte, liberlaii își doresc organizarea localelor la finalul lui septembrie.

Sesizarea PNL pe modificarea OUG 37/2020 privind creditele – în dezbaterea CCR

Curtea Constituţională ia în dezbatere miercuri și sesizarea PNL privind Legea pentru aprobarea OUG 37/2020 referitoare la acordarea unor facilităţi pentru împrumuturile date de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

În aprilie, liderul deputaţilor PNL, Florin Roman, anunţa că liberalii vor ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege de aprobare a OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi celor care au credite, după ce actul normativ a fost modificat în Parlament.

„Am spus încă de la început, de când am intrat în această situaţie, că vom ataca la Curtea Constituţională absolut orice demers populist care nu are o susţinere şi o fundamentare serioasă în realitate. (…) Sigur că ordonanţa, aşa cum ne-am aşteptat, a fost modificată în Parlament şi, din acest motiv, pe ideea că lucrurile au fost deja clar stabilite de către Guvern şi nu mai era nevoie de această modificare, o să atacăm la Curtea Constituţională legea adoptată”, a afirmat Roman, în plenul Camerei Deputaţilor, potrivit Agerpres.

Camera Deputaţilor a adoptat, în aprilie, cu mai multe amendamente, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru împrumuturile date de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea, la cerere, a obligaţiilor de plată aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane, pentru o perioadă care să nu depăşească data de 31 decembrie 2020, pentru unii beneficiari ai creditelor acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare, pe fondul posibilelor dificultăţi pe care aceştia le-ar putea întâmpina în rambursare ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi mici şi mijlocii, IFN-uri).

„Dobânda datorată de debitori, precum şi comisioanele aferente corespunzătoare sumelor scadente a căror plată a fost suspendată nu se capitalizează la soldul creditului existent, la finalul perioadei de suspendare. (…) Pentru debitori persoane fizice pentru care prelungirea maturităţii creditelor depăşeşte limita de vârstă prevăzută prin reglementările creditorilor de acordare a creditelor, creditorii procedează la restructurarea creditelor cu depăşirea limitei de vârstă”, prevede, printre altele, proiectul adoptat.