Cum a rămas Austria singura țară care nu vrea România și Bulgaria în Schengen. Ce negociază acum Bucureștiul cu Viena

​​Austria a rămas singura țară din Uniunea Europeană care nu vrea România și Bulgaria în Schengen, punând condiții care împing termenul de aderare totală chiar și până în 2025. Olanda, care în decembrie anul trecut se opusese integrării Bulgariei și, astfel, indirect și a țării noastre, nu mai are oficial acum nicio obiecție.

Parlamentul olandez a aprobat joi seara târziu poziţia guvernului ţării în favoarea aderării Bulgariei ca membru cu drepturi depline la spaţiul fără frontiere Schengen, a anunţat vineri ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov, citat de agenţia BTA.

Potrivit lui Stoianov, poziţia Austriei este acum singurul obstacol rămas în ceea ce priveşte candidatura Sofiei la Schengen.

Discuţii foarte intense sunt în curs de desfăşurare între Bulgaria şi Austria, precum şi între România şi Austria, a spus Stoianov. La negocieri participă şi instituţiile UE implicate în acest proces.

Ce negociază România cu Austria

Negocierile pentru aderarea României la Schengen sunt pe ultima sută de metri, fiind o chestiune de timp în ceea ce privește un calendar exact. Este vorba de o aderare în două etape, mai întâi aerian, apoi terestru, acestă ultimă fază urmând a se finaliza în toamna anului viitor sau la începutul lui 2025 cel mai târziu.

Autoritățile române negociază un acord cu Austria pentru stabilirea unei date concrete pentru aderarea terestră la Schengen.

„Cred că suntem aproape de o veste bună și în următoarele ore, zile o să aflăm dacă putem intra în spațiul Schengen nu doar pe cale aeriană, dar și pe cale terestră. De fapt, am închis subiectul în calea aeriană. Austria pare să ne susțină în această direcție. Acum ne aflăm în faza de negociere pentru a vedea dacă avem o dată predictibilă pentru calea terestră. Avem și acolo un acord de principiu, însă nu avem o dată. Acum se discută despre o dată. Sperăm ca data aceasta să fie certă, să se întâmple undeva în toamna anului viitor, dacă nu cel târziu la începutul anului 2025”, a declarat europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, în cadrul unei dezbateri HotNews.ro.

„Cred că avem nevoie de o abordare rezervată în ceea ce privește asumare a unor termene, pentru că eu țin minte foarte bine anul trecut, în luna octombrie, am avut o întâlnire cu premierul de atunci, Nicolae Ciucă, care ne spunea fiți sigur, totul este linie dreaptă, pe 08/12/2022 România intră în spațiul Schengen. (…) Evident că-mi doresc acest lucru, să realizăm cât mai curând cu putință. Am zis de 2025 tocmai pentru că îmi dau seama că pe măsură ce vom intra în logica electorală pentru următoarele alegeri europarlamentare, în multe țări pot apărea surprize”, a declarat și europarlamentarul PMP, Eugen Tomac.

Iohannis, după ce a discutat despre Schengen cu cancelarul Austriei: „Mai este mult de negociat”

Președintele Klaus Iohannis susține că „mai este mult de negociat” până când Austria va avea o poziție favorabilă aderării României la Schengen, însă nu exclude ca o soluție să apară până la finalul acestui an. Șeful statului a avut, joi, la Bruxelles, la invitația președintelui Comisiei Europene, o întâlnire cu cancelarul Austriei și cu premierul Bulgariei pe tema Schengen.

Întrebat despre optimismul lui Ciolacu privind o decizie de aderare într-o primă fază cu căile aeriene, Iohannis a comentat doar că „mai e mult de negociat”.

Șeful statului nu a exclus un Consiliu extraordinar JAI până la finalul anului, insă a insistat că „mai avem de lucru”.

„Negocierile merg mai departe, toată lumea e foarte implicată și, dacă dintr-o dată, se arată o soluție ea poate fi pusă în termeni formali, dar încă mai avem de lucru până atunci”, a spus el.

Condițiile Austriei

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a declarat că a prezentat Comisiei Europene „condiţii clare” pe care aceasta să le implementeze înainte ca Viena să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în aşa-numitul „Air Schengen”, transmite APA.

„Acum este rândul Comisiei”, a declarat Karner pentru jurnalul matinal al postului Ö1, după ce în weekend s-a aflat despre o posibilă relaxare a veto-ului Austriei faţă de primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cu ridicarea graniţelor aeriene.

„Este vorba despre faptul că avem nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE”, a subliniat Karner.

În mod concret, el cere Comisiei o triplare a numărului de poliţişti de frontieră.

De asemenea, Comisia trebuie să aloce fonduri pentru infrastructura de protecţie a frontierelor. Este necesară în primul rând o modernizare tehnică a frontierelor bulgaro-turcă şi româno-sârbă.

În plus, Karner solicită controale întărite la frontierele terestre, precum şi preluarea de către România şi Bulgaria de solicitanţi de azil, în special afgani şi sirieni.

Solicitarea privind menţinerea controalelor la frontiere a fost motivată de Karner printr-o „problemă cu traficanţii”. Din ceva mai mult de 50.000 de solicitanţi de azil în Austria, numai în jur de 150 migranţi au venit prin aeroporturi, a explicat ministrul de interne.