Biserica Ortodoxă înființează Corpuri canonice de control și introduce faptele de corupție în Regulamentul autorităților canonice disciplinare

La nivel patriarhal și mitropolitan, e necesar să fie înființate Corpuri canonice de control juridic și financiar care să fie coordonate din încredințarea Patriarhului României, respectiv a Mitropolitului, de către un ierarh vicar, a transmis vineri Patriarhia Română prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, este necesar ca în cadrul acestor Corpuri canonice de control juridic și financiar, să fie încadrați specialiști (juriști și economiști) cu experiență, care să fie caracterizați prin corectitudine, profesionalism și fidelitate față de Biserică.

În plus, este nevoie de redactarea și aprobarea unui Regulament al Corpurilor canonice de control juridic și financiar, care să prevadă atributele și responsabilitățile acestor organisme de control juridic și financiar, precum și modul lor de organizare și funcționare.

Totodată, s-a constatat că, în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență.

Rezultă, așadar, că este necesară completarea Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române cu prevederi referitoare la aceste fapte de corupție ca abateri ce trebuie sancționate de autoritatea bisericească.

Prin urmare, în ședința sa de lucru din ziua de joi, 14 decembrie 2023, Permanența Consiliului Național Bisericesc a aprobat ca toate aceste propuneri practice de completare a măsurilor canonice privind sancționarea corupției în Biserică să fie prezentate, spre analiză și aprobare, la următoarea ședință de lucru a Sfântului Sinod.

În urma analizei actualelor prevederi din Biserica Ortodoxă Română, la Cancelaria Sfântului Sinod s a constatat că deși dreptul de devoluțiune (stabilit prin canonul 11 al Sinodului VII ecumenic) este prevăzut la nivel central (pentru Patriarhul României) și mitropolitan (pentru Mitropolit) și pentru ambele autorități este prevăzut să existe un Corp de inspecție bisericească cu responsabilități generale de inspecție bisericească adică de control, nu există însă o coroborare între aceste două prevederi statutare.

Termenul „devoluțiune” înseamnă – din punct de vedere juridic – trecerea unui drept, a unui bun sau a unui ansamblu de bunuri ce compun un patrimoniu către unul sau mai multe patrimonii.

Astfel, în drept, se vorbește despre „devoluțiunea succesorală”.

În Biserica Ortodoxă, acest cuvânt este înțeles mai ales într-un sens extensiv, căci canoniștii ortodocși îl folosesc doar pentru a indica rezultatul unui transfer de competențe. De fapt, aceștia afirmă că „dreptul de devoluțiune” este dreptul de supraveghere și de îndrumare frățească exercitat ex officio de către protosul unei Biserici autocefale, atunci când unul dintre Chiriarhii acestei Biserici, din neglijență sau prin abuz, nu își respectă obligațiile sale prevăzute de către sfintele canoane.

Dreptul de devoluțiune, ca necesar și auxiliar sinodalității, poate fi aplicat doar în cazul problemelor administrative.

În practică, dreptul de devoluţiune constă în faptul că, în cazul unui Chiriarh acuzat de fraudă financiară, întâistătătorul acelei Biserici îl poate apela pe respectivul ierarh în fața Sinodului pentru a răspunde acuzațiilor.

Potrivit Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, în Biserica Ortodoxă Română:

– „Patriarhul României exercită dreptul de a primi apel şi dreptul de devoluţiune în mitropolii şi în eparhiile aflate sub autoritatea directă a Patriarhiei Române pentru restabilirea ordinii canonice şi administrative” (art. 26 alin. 24);

– „Mitropolitul exercită dreptul de a primi apel şi dreptul de devoluţiune în eparhiile sufragane pentru restabilirea ordinii canonice şi administrative”.