Holocaust: Sondajul Eurispes arată că 15,6% dintre italieni cred că Holocaustul nu a existat niciodată

Începând cu 2004, numărul celor care cred că Shoah-ul nu a existat niciodată a crescut: înainte erau doar 2,7%, astăzi sunt 15,6%. Datele provin din raportul „Italia 2020” realizat de Eurispes. În creştere şi numărul celor care, deși într-o măsură mai puțin răsunătoare, bagatelizează importanţa Holocaustul: de la 11,1% la 16,1%, potrivit La Repubblica, citat de Rador.

Potrivit majorității italienilor, episoadele recente de antisemitism sunt cazuri izolate care nu indică existenţa unei probleme reale de antisemitism în Italia (61,7%). În același timp, 60,6% consideră că aceste episoade sunt consecința unui limbaj răspândit bazat pe ură și pe rasism. Pentru mai puțin de jumătate din eșantionul analizat (47,5%), actele de antisemitism care au avut loc și în Italia sunt semnul unei recrudescențe a fenomenului. Pentru 37,2%, în schimb, sunt exagerări puse în aplicare din provocare sau din glumă.

Persoanele analizate de Eurispes au fost întrebate ce declarații exprimă cel mai bine spiritul politic al majorității italienilor. Afirmaţia potrivit căreia „mulți italieni consideră că Mussolini a fost un mare lider care a comis doar câteva greșeli” (19,8%) se bucură de un „consens discret”. Este urmată de conceptul: „italienii nu sunt fasciști, ci iubesc personalitățile puternice” (14,3%), de „suntem un popor predominant de dreapta” (14,1%), sau „mulți italieni sunt fasciști” (12,8%) și, în sfârșit, „ordinea și disciplina sunt valori mult iubite de italieni” (12,7%). Mai mult de un italian din patru (26,2%) nu împărtășește niciuna dintre opiniile propuse.

Cetățenie și imigrare

Față de 2010, procentul italienilor în favoarea Ius soli „dreptul pământului’ a scăzut cu mai mult de zece puncte (de la 60,3% la 50%), în timp ce a crescut semnificativ procentul celor mai rigizi susținători ai lui Ius sanguinis- dreptul sângelui”, (de la 10,7% la 33,5%, aproape 23 de puncte). În scădere şi numărul italienilor care susţin dreptul acordării de cetăţenie persoanelor străine născute în Italia, cu condiția să fie educate în școli italiene (de la 21,3% la 16,5%).

Din studiu rezultă că un sfert din italieni au o relație negativă cu imigranții și unul din trei străini sunt văzuți ca o amenințare la adresa identității naționale. Există, de asemenea, o creștere din ce în ce mai mare a concepţii conform căreia străinii fură munca italienilor și ipoteza prevalentă pentru a combate imigrația ilegală, este „hai să-i ajutăm la ei acasă”.

Patru din zece italieni (40,3%) își definesc relația cu imigranții ca fiind „normală”, aproape unul din cinci (19,4%) vorbeşte despre indiferență reciprocă, 14,4% de disponibilitatea reciprocă, în timp ce o zecime consideră că imigranții sunt ostili (10,1%), 8,1% îi văd ca fiind insuportabili, iar 7,7% spun că se tem de ei.

Securitatea

53,2% dintre italieni consideră că trăiesc într-un oraș destul (44,1%) și foarte (9,1%) de sigur; în timp ce, 30,4% își consideră orașul ca fiind puţin (26,3%) sau deloc (4,1%) în siguranță. Raportul „Italia 2020” al Eurispes arată şi faptul că, în primul rând tinerii (cu vârste între 18 – 24 ani) sunt cei care raportează un nivel scăzut de siguranță în orașele în care trăiesc (şi care sunt în general puțin, sau deloc sigure pentru 33,3%).

Regiunile din centrul (34,6%) și sudul Italiei (35%) au cel mai mare număr de cetățeni convinşi că trăiesc în orașe nesigure.

Măsurile luate de guvern

Printre măsurile puse în aplicare sau propuse de Guvern, cele mai criticate sunt venitul de cetăţenie, care este perceput de 67,1% de italieni ca fiind o măsură nepotrivită la fel Sugar Tax -taxă pe băuturi zaharoase (67,4%) şi Flat Tax (cota unică de impozitare), dezaprobate de majoritate (62,6%).

În ceea ce privește condițiile economice ale familiilor, deși există semne „ușoare” de redresare, jumătate dintre cetățeni continuă să-şi „pulverizeze” economiile. Potrivit majorității, situația a rămas stabilă în ultimele 12 luni (37,9%), în timp ce 37,5% dintre italieni au observat o deteriorare netă sau parțială. Aproximativ unu din zece cetățeni (14,3%) observă o îmbunătățire.

Grijile italienilor: șomaj, impozite și mediu

După șomaj (56%) și presiune fiscală (39%), protecția mediului este cea de-a treia preocupare a italienilor (37%). Cu toate acestea, doar puțin mai mult de jumătate (53%) din locuitorii peninsulei cumpără produse obținute din materiale reciclate și doar unul din cinci adoptă în mod obișnuit un comportament ecologist. Aceasta este imaginea care rezultă din cel de-al 32-lea raport al Eurispes, în care se reamintește că Italia este cel mai mare producător mondial de bunuri de consum din plastic: 2,1 milioane de tone de plastic sunt folosite în fiecare an pentru ambalare și 76% din acestea pentru sectorul alimentar și cel al băuturilor.

Mass-media şi televiziunea rămân cele mai credibile

Televizorul continuă să rămână cel mai credibil mijloc de informaţie pentru italieni, în timp ce social media nu este considerată de încredere. Televiziunea, ca mijloc de formare a unei opinii de vot, pierde zece puncte în 10 ani, iar un sfert dintre italieni nu se bazează pe mijloacele mass-media.

Aproape trei din zece italieni (28,6%) își exprimă opinia în baza informațiilor pe care le aud la televizor (chiar dacă în 2008 cifra era de 38,3%); în timp ce un sfert (24,6%) nu se bazează pe niciun mijloc, având propriile idei. Puțini se bazează pe social (12,2%), ziare (10,1%), ziare online (8,5%), radio și mitinguri ale candidaților (5,2%). Votul este influenţat în primis de valorile și opiniile personale (32,6%), apoi de situația economică / de muncă (16,8%), de viziunea asupra viitorului (14,8%), de situația familială ( 10,5%), de tradiția familiei (9,6%) și de opinia rudelor și prietenilor (8,8%)

Fractura dintre sistem și țară „se extinde din ce în ce mai mult, fapt care produce numeroase daune și la nivel economic și pune în discuție însăşi sistemul social”. Aceasta este imaginea prezentată de cel de-al 32-lea raport „Italia 2020” al Eurispes. Președintele Institutului, Gian Maria Fara, trasează o posibilă cale de ieșire: „Este necesar ca politica să poată conta pe bazele reînnoite” și, prin urmare, pe „noua” Constituție. „Ne confruntăm acum cu eșecul creșterii țării, care a devenit structural, cu barbarismul climatului dezbaterii publice, cu litigiile sterile care se reflectă într-un sistem mass-media ce se alimentează mai mult cu elemente distructive decât constructive, cu ineficiența administrației publice, cu fenomenele endemice de corupție, cu ilegalități răspândite, cu iresponsabilitatea substanțială a clasei conducătoare”.

„Datele raportului Eurispes sunt alarmante. Din 2004 şi până în ziua de azi, procentul italienilor care neagă Holocaustul a crescut de la 2,7 la 15%. Negaţionismul continuă să tulbure memoria acestei tragedii”, a declarat vice-prim-ministrul de interne, Matteo Mauri. „Trebuie să facem mai mult pentru ca teoriile negaţioniste să nu găsească noi consensuri. Este responsabilitatea noastră, a tuturor să nu subestimăm aceste date.”