VIDEO Guvernul vine în Parlament în 29 ianuarie pentru a-și angaja răspunderea pe alegeri în două tururi

Conducerea Parlamentului a stabilit luni calendarul asumării Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi, în sesiune extraordinară. Premierul Ludovic Orban va prezenta legea în parlament în 29 ianuarie.

Anunțul a fost făcut de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu.

Potrivit acestuia, conducerea Parlamentului a stabilit luni ca amendamentele asupra legii să fie depuse până în 27 ianuarie. În 29 ianuarie, la ora 14.00, premierul Ludovic Orban va prezenta legea în Parlament. „Vor trece apoi zilele prevăzute de regulament de depunere a moțiunii de cenzură. Cu alte cuvinte, vom intra cu prezentarea și votul pe moțiunea de cenzură în sesiune ordinară”, a spus Ciolacu.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului solicitarea de a convoca sesiune extraordinară pentru asumarea răspunderii Guvernului pe legea privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Potrivit legii, în termen de trei zile de la angajare, parlamentarii pot depune moțiune de cenzură. Dacă moțiunea de cenzură trece, guvernul este demis, iar legea pe care și-a asumat răspunderea e respinsă.

Ce prevede proiectul propus de Executiv

Guvernul Ludovic Orban a introdus, în proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi, un alineat ce prevede că pot vota într-o localitate doar cei care și-au stabilit reședința acolo de cel puțin trei luni, măsura fiind luată pentru ”limitarea situațiilor de turism electoral”.

”Persoanele care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reședința sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară.”

Cum justifică Guvernul proiectul: Unii edili urmăresc obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități

Guvernul spune, în expunerea de motive a proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi pe care își va asuma răspunderea în Parlament, că sistemul actual a provocat ”în societate un profund val de nemulțumire”.

De asemenea, se spune în document, revenirea la alegerea primarilor în două tururi a fost refuzată în mod sistematic de Parlament, prin diferite tertipuri. Potrivit Guvernului, unii edili ”urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității”.

Extrase din Expunerea de motive a proiectului (documentul poate fi citit integral AICI):

• Modificarea condițiilor pentru alegerea primarilor prin organizarea unui singur tur de scrutin – fiind anulată astfel condiția obținerii majorității de 50% plus 1 din voturi, cu mai puțin de 1 an de zile înaintea alegerilor locale – a generat în societate un profund val de nemulțumire, după scrutinele din 2012 și 2016.
• Subiectul alegerii primarilor, prin votul majorității de jumătate plus unu din voturi, a reintrat în dezbaterea parlamentară la scurt timp după alegerile locale din 2016, făcând obiectul mai multor inițiative legislative. (…) În ciuda susținerii majorității covârșitoare a românilor pentru această reglementare, la nivelul Parlamentului norma a fost refuzată în mod sistematic, prin utilizare unor tertipuri procedurale, prin tergiversarea deciziei finale timp de mai mulți ani de zile și scoaterea proiectelor de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, respectiv prin încălcarea termenelor prevăzute de Regulament.
• A putut fi observată din partea unor edili o atitudine incompatibilă cu funcția de autoritate publică pe care o exercită, întrucât aceștia urmăresc în exercitarea și perpetuarea mandatului obținerea unei susțineri facile din partea unei minorități a comunității – chiar dacă una semnificativă – și nu a unei majorități reprezentative.
• În multe cazuri primarul nu beneficiază de susținerea majorității de la nivelul consiliului local, întrucât partidul din care acesta provine este unul minoritar și nu a fost constrâns de jocul electoral la formarea de alianțe validate prin votul dintr-un al doilea tur de scrutin, care să ofere, în oglindă, o soluție de majoritate la nivelul consiliului local.
• Modificarea promovată nu reprezintă o noutate pentru alegători de natură să genereze confuzie sau incertitudine, astfel încât nu poate fi considerată o afectare a principiului predictibilității și securității juridice, fiind vorba de o revenire la o condiție aplicată în mod tradițional în legislația electorală românească începând cu 1992.

Care este procedura angajării răspunderii Guvernului

Constituţia prevede că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Procedura angajării răspunderii implică două consecinţe: depunerea de către parlament a unei moţiuni de cenzură sau nedepunerea de către parlament a unei moţiuni.

O primă situaţie este cea în care parlamentul depune o moţiune de cenzură în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege. Dacă această moţiune este votată, atunci guvernul se consideră demis. În situaţia în care guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură depusă, proiectul de lege sau programul pe care şi-a asumat guvernul răspunderea se consideră adoptat (art. 114).

A doua situaţie este cea în care parlamentarii nu depun moţiune de cenzură şi atunci proiectul de lege, programul sau declaraţia guvernului, modificate sau completate, după caz, cu amendamente acceptate de guvern, se consideră adoptat. Aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devin obligatorii pentru guvern.

În acest context, procedura angajării răspunderii guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, adică nu prin dezbaterea legii în cadrul procedurii legislative ordinare, ci prin dezbaterea unei problematici politice legate de rămânerea la guvernare sau demiterea guvernului.