VIDEO Prima asumare de răspundere în Parlament a Guvernului. Orban: O spun limpede – bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio cheltuială suplimentară. Orice cheltuială în plus poate duce la imposibilitatea de a face plăți vitale
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit joi, pentru cele trei proiecte pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea – modificarea legilor Justiției, abrogarea OUG 51 privind decontarea transportului pentru elevi și legea plafoanelor bugetare. Pentru fiecare proiect a avut loc câte o ședință a Parlamentului. Premierul Ludovic Orban a făcut apel la parlamentari, în plenul reunit, să nu mai adopte alte legi care implică resurse financiare suplimentare, el spunând că „suntem într-o situație extrem de dificilă” și că bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio cheltuială în plus.
12.52 Ședința Parlamentului s-a încheiat. Președintele de ședință, Marcel Ciolacu, a anunțat că, potrivit procedurii, începând de astăzi curge termenul de 3 zile în care poate fi depusă moțiune de cenzură împotriva Guvernului
12.37 Ludovic Orban se adresează Parlamentului pentru al treilea proiect pentru care Guvernul își asumă răspunderea – legea plafoanelor bugetare pentru anul viitor:
- Guvernul își angajează răspunderea pe acest proiect pentru că obiectivul nostru e ca proiectul legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale să fie adoptat până la 31 decembrie
- E vital pentru buna funcționare a economiei să cunoască foarte clar ce se va întâmpla anul viitor
- De asemenea, instituțiile să știe cum să își planifice toate cheltuielile și investițiile
- Orice cetățean trebuie să știe la ce venituri se poate aștepta în 2020
- E un obiectiv la care ținem. Pentru facilitarea acestui obiectiv am decis să apelăm la această procedură
- Cred că ați constatat din declarațiile publice, dar și din realitatea prezentată de Ministerul Finanțelor că în acest an deficitul bugetar va depăși 4% din PIB
- E clar că urmare a acestui deficit trebuie să facem pași spre a readuce deficitul sub 3%, așa cum cere Uniunea Europeană. Acesta este obiectivul nostru, care nu poate fi atins însă în 2020
- Anul viitor trebuie aplicate și legea pensiilor, legea salarizării în sectorul public, care angajează și alte cheltuieli suplimentare
- Cu toate acestea, în Parlament este în continuare o febrilitate de adoptarea altor legi care generează cheltuieli suplimentare
- Suntem într-o situație extrem de dificilă
- O spun limpede: bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio cheltuială suplimentară
- Orice cheltuială poate duce la imposibilitatea de a face plăți vitale
- V-am spus ca să reflectați când vor mai veni proiecte de legi, indiferent de cine sunt inițiate, că este aproape imposibil să mai venim cu proiecte fără sursă de finanțare
- Pentru 2020 propunem deficit de 3,6%, pentru 2021 de 3,34%.
- Nu e posibil ca în momentul de față, fără să aplici măsuri de austeritate, să reduci deficitul dintr-o dată. Au încercat alții
- Reducerea deficitului trebuie să fie graduală
12.28 Ludovic Orban se adresează plenului reunit, pentru al doilea proiect – cel privind transportul de persoane și licențele:
- Motivul este că OUG 51 a creat situații negative în domeniul transportului intrajudețean
- Există copii care nu merg la școală pentru că nu li se mai decontează naveta școlară
- Sunt afectate și alte categorii vulnerabile de persoane
- Am respins 6 amendamente ale parlamentarilor la acest proiect, am acceptat 2 amendamente
12:19 Ludovic Orban se adresează plenului reunit, pentru primul proiect – cel privind justiția:
- Primul proiect de lege pe care Guvernul îşi angajează răspunderea este legea referitoare la concursul de admitere la INM. A trebuit să modificăm proiectul ca urmare a unor amendamente admise.
- Am luat act că Parlamentul a adoptat modificările de prorogare pentru pensionarea magistraților și complete
- Astfel, am scos din lege prorogarea pentru pensionare anticipată și trecerea la complete de 3 și am păstrat articolele privind stagiul de pregătire la Institutul Național al Magistraturii, de la 2 la 4 ani.
- Dacă nu am fi luat această inițiativă sistemul de justiție ar fi fost grav afectat
Şedinţa este condusă preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, care a anunţat că sunt prezenţi 172 de parlamentari.
Camera Deputaților și Senatul se reunesc în trei ședințe succesive, pentru cele trei proiecte pentru care Guvernul își asumă răspunderea – modificarea legilor Justiției, abrogarea OUG 51 și legea plafoanelor bugetare.
Potrivit procedurii, nu sunt dezbateri din partea grupurilor parlamentarilor, după ce premierul îşi asumă răspunderea pentru fiecare proiect de lege.
Pachetul de modificări pe justiție prevedea prorogarea pentru data de 1 ianuarie 2020 a pensionării anticipate a magistraților, creșterea numărului judecătorilor în completele inferioare, de la doi la trei, dar și partea legată de vechimea pentru accederea în Institutul Național al Magistraturii.
Senatul a adoptat, miercuri, în calitate de for legislativ decizional, o inițiativă legislativă prin care pensionarea anticipată a magistraților este amânată până la 1 ianuarie 2022, fiind menținută în această perioadă vechimea minimă de 25 de ani. De asemenea, senatorii au decis să proroge pentru 1 ianuarie 2021 termenul de la care numărul judecătorilor în completele inferioare va creşte de la doi la trei.
Guvernul mai vrea să își asume răspunderea în Parlament pentru abrogarea OUG 51 privind transportul județean care bloca decontarea transportului pentru elevi și pe legea plafoanelor bugetare pentru anul viitor, în vederea adoptării ulterioare a Legii bugetului pe 2020.
Procedura asumării răspunderii
Constituţia prevede, la articolul 114, că Executivul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis sau nu se depune o moţiune de cenzură, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.