VIDEO Ambasadorul Ucrainei în România, la HotNews.ro LIVE: Ce se întâmplă în Ucraina e o proiecție a Rusiei față de fostul spațiu socialist. Dacă dispare mâine Ucraina cu aspirațiile sale europene și euroatlantice, frontiera Rusiei se va muta la granița cu România / Țările din Occident nu simt ce înseamnă să fii ținta unui atac

„Ce se întâmplă la noi reprezintă un foarte mare risc pentru alții. Dacă dispare mâine Ucraina cu aspirațiile sale europene și euroatlantice, de fapt frontiera Rusiei se va muta la frontiera cu România”, a declarat ambasadorul Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, la interviurile HotNews.ro. „Ce se întâmplă în Ucraina e o proiecție a Rusiei față de fostul spațiu socialist, revenirea la zona de influență pe care Uniunea Sovietică a avut-o. Polonia a înțeles, România a înțeles. Riscurile în Occident sunt mai puțin resimțite. Ei nu simt ce înseamnă a fi ținta unui atac, chiar dacă nu e direct, dar hibrid”, spune diplomatul.

Cele mai importante declarații:

• Despre summitul de luni de la Paris pot să spun că, după mine, este mai mult succes decât înfrângere. Sunt două grupuri la nivel de experți și politic, ambele tabere au ajuns după analizarea documentelor prezentate la concluzia că nu s-a produs nicio trădare și nicio cedare fațăd e Rusia.
• De aceea spun că a fost un succes diplomatic, a reușit deblocarea formatului Normandia după trei ani de pauză – singurul format în care îl avem și pe președintele Putin la discuții.
• Câtă încredere poate să aibă Ucraina în Rusia? Puțină încredere. E rezultatul ultimilor cinci ani. Atacul asupra Ucrainei din 2014 și încercarea de anexare a Crimeei, războiul din Donbas care e susținut de Rusia și alimentat de Moscova, nu ne permit să avem încredere la nivelul necesar pentru a găsi imediat soluții și a înceta acest conflict.
• Important este că orice încredere poate fi clădită pas cu pas cu dialog. Și cu un stat agresor trebuie să avem un dialog în a încerc a soluționarea acestui conflict care produce în fiecare zi victime umane.
• Despre summitul de la Paris: Cele mai importante rezultate – convenirea retragerii forțelor pe alte trei puncte care vor fi stabilite de către părți. Înainte de summit-ul de la Paris am reușit deja ca sub supravegherea OSCE să retragem forțele în alte trei puncte importante.
• Acordul privind continuarea schimbului de prizonieri de război și politici.: Sperăm că schimbul de prizonieri va fi efectuat până la finalul anului. Deocamdată nu au ajuns liderii la convenirea formulei „toți cu toți”.

Există promisiuni pentru un nou summit?

• În patru luni ar putea fi o nouă întâlnire în acest format. În aceste patru luni vor fi discuții pentru a conveni abordări comune pentru soluționarea politică.

• Alegerile nu pot fi organizate cu prezența trupelor străine – atât regulate, cât și ale separatiștilor. Controlul frontierei este esențial pentru a asigura stabilitatea zonei, retragerea forțelor străine și controlul efectiv pentru a nu permite inflitrarea acestor trupe pentru a participa la alegerile locale.

Rusia spune că e dispusă să cedeze controlul graniței doar după alegeri.

• Aș sesiza o contradicție în acordurile de la Minsk. Un punct spune că alegerile sunt organizate conform Constituției și legislației Ucrainene și conform standardelor OSCE.
• Și există un punct care prevede că predarea controlului către grănicerii ucraineni se face după aceste alegeri.
• Ca un compromis am propus varianta ca controlul frontierei la momentul alegerilor să fie preluat către forțele internaționale.
• Nici noi, nici Rusia nu avem încredere. Nu există acum încrederea necesară pentru a conveni predarea frontierelor direct către forțele ucrainene. Ca soluție de compromis a fost propusă prezența la frontieră a forțelor internaționale – OSCE, ONU.
• Noi putem conveni formatul potrivit care să garanteze cotnrolul frontierei și a stabilității și ordinii publice pentru a organiza aceste alegeri conform legislației.

Despre situația din estul Ucrainei – VIDEOREPORTAJ Pe frontul de la granița Europei: „Dacă Ucraina pică, armele Rusiei ajung la frontiera UE și NATO” :

• Nu e un conflict înghețat. E un război care are faza activă mai puțin în zonele unde s-a convenit retragerea forțelor la 50 de kilometri. Acolo există o oarecare stabilitate.
• Sunt alte zone – noi am fost în zona Luhanske unde eram la 280 de metri de inamic, îi vedeam în tranșee. Pozițiile sunt foarte aproape. Avem pierderi în fiecare zi. În ultimele 72 de ore am avut trei victime.

Ce valoare au aceste discuții despre un nou armistițiu dacă vedem că în teren aceste lucrui nu se întâmplă?

• Aceste acorduri nu sunt respectate de către forțele ruse și de separațiștii susținuți de forțele ruse.
• Când vine vorba de acorduri privind armistițiu și acesta este încălcat de separatiști, Rusia spune că nu este acolo – „noi nu controlăm zona. voi trebuie să discutați direct cu liderii locali”.
• Acest lucru noi nu putem să-l acceptămsub nicio formă, ei nu au nicio legitimitate. Știm foarte binwe de exemplu istoria conflictului Transnistrean.

Rusia e specializată în astfel de conflicte înghețate – avem Transnistria, avem georgia. E posibil să se perpetueze acest model și în Donbas?

• Sigur că există acest risc. Foarte multe depind de voința politica a președintelui Putin.
• Având acest risc pe evoluțiile următoare ne vom strădui ca prin dialogul din formatele internațioanle să ajungem la ameliorarea situației.

Unde e Crimeea în aceste discuții?

• În discuțiile de la Paris nu a fost discutat acest subiect. Președintele a confirmat poziția noastră care rămâne neschimbată: Crimeea este parte a teritoriului Ucrainei și ca rămâne juridic parte din Ucraina.
• Nu vom face nicio cedare pentru a ajunge la compromisuri pentru Donbas.

Dumneavoastră sunteți din estul Ucrainei, din regiunea Luhansk. Cum vă simțiți dvs știind că acasă se duce un război deschis?

• Mă doare foarte mult că avem acest conflict. Eu sunt originar dintr-o zonă unde majoritatea sunt rusofoni – am trăit în familia mea unde vorbeam între noi rusă și nu exista niciodată o percepție a rușilor ca dușmani.
• În ciudea acestei percepții care a existat tot timpul în zona de est, Rusia a reușit în cinci ani de zile să schimbe atitudinea și percepția în Ucraina.
• Ce au făcut ei prin anexarea Crimeei și conflictul din Donbas – și au avut mai multe planuri care au vizat și regiunea Odesei și sudul Ucrainei – ce au făcut ei va fi analizat de istorici și generațiile viitoare, dar niciodată atitudinea noastră față de Rusia nu va putea exclude acest război declanșat de ei.

Familia dvs e în continuare acolo?

• Bunica mea stă la Rubezhnoye – e un oraș, orașul meu natal, care se află la 45 de km de la linia frontului.
• A fost ocupat două săptămâni în 2014 când s-a distrus tot ce putea fi distrus – gara, niște stocuri de alimente, magazine mari, piața și altele. Din fericire trupele ucrainene au reușit preluarea controlului.

Cum e viața acolo – de-o parte și de alta a linie de contact?

• Eu am un singur contact cu colegul meu de școală care locuiește în Luhansk, în partea ocupată, cu familia.
• A lucrat acolo dar a ajuns într-o situație în care nu mai exista niciun loc de muncă în afară de trupele militare. Te înscriai în armata lor sau nu aveai nicio șansă de supraviețuire.
• A plecat acum, a fost la Kiev și și-a găsit un loc în străinătate.
• Aproape 2 milioane au plecat din acea zonă – persoane intern deplasate care s-au instalat în alte regiuni ale Ucrainei.
• De aceea argumentul adus că cei care reprezintă populația din teritoriile ocupate trebuie să includă și reprezentanți care au trebuit să plece de acolo.În continaure sunt unii care au plecat dar au averi, proprietăți – au avut afaceri acolo – dar au fost obligați să fugă de conflictul armat.

Situația pare defavorabilă Ucrainei – un președinte francez care pledează pentru o apropiere față de Rusia și declară NATO în „moarte cerebrală”, un scandal care-l are în centru pe președintele Trump pornit de la convobirile Trump-Zelensky – este fragilizată poziția Ucrainei?

• Sunt formate diferite când spuneți despre pozițiile președintelui Macron și UkraineGate – e o chestie foarte dificilă și cu potențial mare de a afecta dialogul nostru strategic.
• Situația internă a alianței NATO ne afectează și pe noi.
• În ciuda acestui fapt vedem sporirea asistenței americane pentru armata Ucrainei.

Redeschiderea marilor capitale europene față de Rusia, cum o vedeți?

• Toată lumea ar dori să aibă relații bune, pragmatice – atât Germania și Franța cât și alte state europene ar dori să revină la „business as usual” cu Rusia. Doar că acțiunile Rusiei nu prea permit revenirea la normalitate.
• Sunt acțiuni flagrante. Încălcări ale dreptului internațional și alte acțiuni agresive care au loc atât pe teritoriul Ucrainei și în jurul Ucrainei – zona Mării Negre, cât și pe teritoriul UE – cazurile de asasinat din Marea Britanie și Germania.

Problema limbii minorităților:

• Legea educației secundare se află la dezbateri pentru finalizarea aprobării. Aici sunt 3 formule aplicate minorităților: cea privind minoritățile UE stiputează că în școala gimnazială e 60% în favoarea limbii minoritare. Legea stipulează că limba ucraineană este introdusă în curiculă în cea mai mare proporție de 60% abia în clasele finale, în liceu.
• Să nu manipulăm opinia publică că se restircționează ceva sau nu vor mai exista școli – vor exista școli și se vor deschide școli noi. În 2018 s-a mai deschis o școală română în Iordănești în regiunea Cernăuți. Între timp s-a mai deschis o grădiniță pentru etnici români la Cernăuți.
• Proporțiile sunt importante. Reforma eduycaționale are două obiective majore: integrarea mai bună a reprezentanților minorităților naționale în societatea ucraineană, al doilea – întărirea statutului limbii oficiale. Aici am ajuns la recentul raport al Comisiei de la Veneția: e mult mai critic față de legea adoptată și deja se discută despre revizuirea sa.
• Când vorbim despre întărirea statutului limbii ucrainene acest statut e afectat de limba rusă. Nu numai limba, dar când acest mecanism de comunicare devine o armă atunci e important să intervină statul pentru a-și proteja cetățenii.
• Abordările au fost, dacă citim atent, există trei grupuri – pentru limbile oficiale UE s-a ales formula care permite păstrarea limbii materne în ciclul educațional. Pentru limba rusă am ajuns la 20% și 80% pentru oimba ucraineană.
• Și eu am învățat limba rusă până la clasa a VIII-a. În liceu am trecut la ucraineană.

Cum ați învățat limba română?

• Când am intrat la Facultate de limbi străine la Kiev, ni s-a oferit un experiment. Am intrat cu limba franceză, a doua era engleză, ni s-a propus limba română ca un experiment. Așa am ajuns să învăț limba. Am protestat de la început, am dat o declarație la decanat. Până la urmă decanul a reușit să ne explice că e o mare oportunitate până la urmă.

Dilema împărțirii între români și moldoveni în comunitățile românofone din Ucraina:

• Pentru noi nu există limba moldovenească. Cei din România și Moldova vorbesc o singură limbă.
• Sunt împărțiți politic, o împărțire moștenită de la Uniunea Sovietică.
• Eu nu văd nicio altă soluție decât implicarea directă a societății din Republica Moldova. Nu noi am introdus în Constituția lor limba moldovenească. Importantă e poziția celor de acolo – politicieni și populație.
• Nu sunt convins că toată lumea din Republica Moldova va accepta aceeași poziție. Sunt două state, da, dar e o singură limbă vorbită – limba română.
• În Ucraina este rezultatul moștenit din perioada sovietică – sunt cetățeni ucraineni românăfoni care se autoidentifică moldoveni. La ultimul recensământ în 2001 proporția a fost de aproape 180.000 de români și 240.000 care s-au atuoidentificat ca moldoveni – e dreptul lor.
• Urmează un nou recensământ anul viitor și vom vedea care este proporția.
• La recensământ își declară singuri etnia – nu au ce bifa, nu sunt variante propuse.

Când va fi deschis punctul de trecere a frontierei cu bacul Isaccea – Orlovka:

• Săptămâna viitoare sper să ajung acolo să văd stadiul lucrărilor. Din informaiile mele toate lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul anului. Acesta este deadline-ul propus de Navrom – de partea română. La noi toate lucrările s-au finalizat deja.
• Noi sperăm că undeva în primul trimestru din anull viitor să avem și deschiderea oficială.

Dacă Ucraina va deschide in curand posibilitatea achizitionarii de firme/terenuri in Ucraina in perioada urmatoare?

• Da. este o informaie adevărată. Legea privind piața terenurilor agricole – doar la terenuri agricole ne referim – legea a trecut prima lectură și va fi supusă votului parlamentului până la finalul anului.
• Se deschide piața din anul viitor, dar există și anumite restircții în ceea ce privește suprafața – atât la numărul de hectare, cât și la viitorii proprietari. Terenurile nu se vor vinde către entități străine.

Noi puncte de frontieră:

• Din păcate noi nu am reușit să finalizăm proiectele de renovare și de construcție. Sunt cinci puncte dintre care două au fost finalizate în proporție de 75%. Mă refer la punctele Crasna (Krasnoilsk) și Probotești (Dyakivtsi) – acolo sperăm că la anul vom avea finalizarea proiectelor.

Despre relatia energetică cu Rusia și semnarea unui nou acord cu Gazprom pentru tranzitul gazelor spre Europa de Vest – actualul acord expiră la 1 ianuarie:

• E o chestiune foarte dificilă. Știm că s-a discutat această problematică energetică la Paris.
• Eu știu că sunt anumite progrese în ceea ce privește la ajungerea la un acord atât de tranzit cât și bilateral.
• Conform unei decizii a Tribunalului de arbitraj de la Stockholm Gazprom are o fatorie de 2.8 miliarde de dolari către Ucraina.
• A fost o varianta ca această datorie să fie achitată prin gaz. Având în vedere că suma e foarte mare și acoperă aproape doi ani de consum ucrainean.
• Poziția noastră e ca acordul să fie de lungă durată, multianual. Nu cum ar vrea Rusia pe un an de zile.
• E practica foarte răspândită și Gazprom are această practică cu clienții din întreaga lume.

Un mesaj pentru cei care întreabă de ce să-mi pese mie de ce se întâmplă în Ucraina?

• Noi suntem legați nu doar geografic. Geopolitic, ce se întâmplă în Ucraina e o proiecție a Rusiei față de fostul spațiu socialist, revenirea la zona de influență pe care Imperiul rusesc și apoi Uniunea Sovietică a avut-o în zona noastră.
• Polonia a înțeles, Țările Baltice au înțeles. România a înțeles. Riscurile care sunt văzute în Occident – țările vestice – riscurile pentru ei sunt mai puțin resimțite. Ei sunt mai departe geografic. Ei nu simt ce înseamnă a fi ținta unui atac, chiar dacă nu e direct, informațional multidimensional, hibrid.
• O vedem pe Rusia cum se implică în procese politice în diferite state, o vedem cum acționează cu forțele sale speciale, cu spionii săi pe tot spațiul acesta.
• Ce se întâmplă la noi reprezintă un mare risc pentru alții,. Dacă dispare mâine Ucraina cu aspirațiile europene și euroatlantice, de fapt frontiera se va muta la granița cu România.