HARTĂ INTERACTIVĂ 51 de spitale din România nu fac avorturi la cerere, iar alte 36 refuză procedura în perioada sărbătorilor religioase

51 de spitale din 29 de județe ale României nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere, arată raportul „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România”, realizat de Centrul FILIA, ONG care militează pentru egalitatea de gen, în parteneriat cu ECPI – Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice. Pe listă regăsim de la spitale mari, precum Spitalul Universitar din București sau Spitalul Județean din Cluj-Napoca, până la spitale din orașe mici, unde este posibil să nu existe alternative – alte spitale sau clinici private. De asemenea, în alte 36 de spitale din România nu se pot face avorturi la cerere în perioada sărbătorilor religioase.

Raportul arată că în doar 40 de spitale (niciunul în București) din 24 de județe se pot face întreruperi de sarcină oricând.

În România sunt, în total, 375 de spitale publice (de stat). Autorii raportului spun că au transmis către Ministerul Sănătății o adresă pentru a afla care sunt măsurile pe care instituția condusă de Sorina Pintea le va lua pentru a asigura accesul tuturor femeilor la întreruperile de sarcină la cerere.

Monitorizarea ce stă la baza raportului „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România” a fost efectuată în luna aprilie 2019, înaintea sărbătorilor de Paște.

Dintre cele 158 de spitale publice care au fost contactate și care au infrastructura necesară pentru a face întreruperi de sarcină:

40 pot face întreruperi de sarcină oricând, niciunul în București

în 36 de spitale nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în timpul sărbătorilor religioase

în 51 de spitale din 29 de județe nu se fac deloc întreruperi de sarcină

autorii raportului nu au putut primi informații prin telefon de la 31 de spitale

Subiectul este unul delicat: pe de o parte, legislația din România prevede că întreruperea de sarcină la cerere, până la 14 săptămâni, este legală. Pe de altă parte, „spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza”, a explicat un avocat contactat de HotNews.ro. Motivele religioase nu sunt nici pe departe singurele care stau la baza deciziei medicilor de a nu face avorturi, ci este vorba și despre cauze financiare și birocratice.

La medic

Potrivit legii, întreruperea de sarcină la cerere, care nu reprezintă urgență medicală (sarcina nu este întreruptă din evoluție sau nu pune în pericol sănătatea mamei) este legală în România până la 14 săptămâni de sarcină și intra în categoria serviciilor medicale la cerere. Nu intră în categoria serviciilor din pachetul medical de urgență și din pachetul medical de bază, astfel că nu este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, ci se plătește de către pacient.

Legea nu prevede obligativitatea spitalelor de a oferi servicii medicale la cerere, ci decizia aparține fiecărei unități medicale în parte. „Spitalele au bază legală atât pentru a oferi aceste servicii, cât și pentru a le refuza”, a explicat un avocat contactat de HotNews.ro.

Efectuarea de servicii medicale la cerere de către spitale reprezintă o modalitate prin care unitățile medicale pot obține venituri suplimentare prin care poate fi achiziționată aparatură medicală și este recomandată inclusiv de ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Medicii din spitalele care refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere fac doar avorturi terapeutice – considerate urgențe medicale. Din discuțiile HotNews.ro cu medici a rezultat că celelalte motive pentru care aceștia refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere, în afara celor morale/religioase, sunt cele financiare/birocratice: lipsa unui spațiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor de malpraxis, neplata acestui serviciu către medici.

Pe de altă parte, legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății prevede că medicii pot refuza un serviciu medical doar în două situații: atunci când „pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obținute, care justifică asistența altui medic cu competențe sporite”, și atunci când „pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic”. Prevederile Legii 95/2006 se referă, însă, tot la serviciile medicale de urgență și din pachetul de bază, decontate de CNAS, nu la serviciile medicale la cerere.

HARTĂ INTERACTIVĂ – Spitalele unde avorturile sunt interzise (cu roșu) și cele unde nu se fac avorturi în zilele de sărbătoare (cu galben):

Vizualizare hartă mai mare

Lista celor 51 de spitale unde nu se fac deloc întreruperi de sarcină la cerere:

Spitalul Municipal Onești

Spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești

Spitalul Orășenesc Buhuși

Spitalul Municipal Pașcani

Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț

Spitalul Municipal de Urgență Roman

Spitalul Municipal Fălticeni

Spitalul Municipal Vatra Dornei

Spitalul Orășenesc Gura Humorului

Spitalul de Urgență Vaslui

Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Huși

Spitalul Județean de Urgență Călărași

Spitalul Municipal Oltenița

Spitalul Orășenesc Lehliu-Gară

Spitalul Orășenesc Pucioasa

Spitalul Orășenesc Novaci

Spitalul Municipal Anghel Saligny Fetești

Spitalul Municipal Ploiești

Spitalul Municipal Câmpina

Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte

Spitalul Orășenesc Băicoi

Spitalul Orășenesc Mizil

Spitalul Județean de Urgență Alexandria

Spitalul Municipal Turnu Măgurele

Spitalul Orășenesc Făurei

Spitalul Orășenesc Nehoiu

Spitalul Municipal Medgidia

Spitalul Județean de Urgență Focșani

Spitalul Orășenesc Panciu

Spitalul Comunal Vidra

Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova

Spitalul Orășenesc Rovinari

Spitalul Județean de Urgență Slatina

Spitalul Municipal Caracal

Spitalul Orășenesc Corabia

Spitalul Orășenesc Ineu

Spitalul Județean de Urgență Deva

Spitalul Municipal Hunedoara

Spitalul Municipal Orăștie

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara

Spitalul Orășenesc Deta

Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu

Spitalul Orășenesc Aleșd

Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca

Policlinica Salvosan Ciobanca ClujNapoca

Spitalul Orășenesc Baia Sprie

Spitalul Județean de Urgență Zalău,

Spitalul Orășenesc Câmpeni

Spitalul Orășenesc Rupea

Spitalul Universitar de Urgență din București

Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc

Lista celor 36 de spitale unde nu se fac întreruperi de sarcină la cerere în perioada sărbătorilor religioase:

Spitalul Județean de Urgență Bacău

Spitalul Municipal de Urgență Moinești

Spitalul Județean de Urgență Botoșani

Spitalul Municipal Câmpulung

Spitalul Județean Târgoviște

Spitalul Municipal Moreni

Spitalul Județean Giurgiu

Spitalul Orășenesc Bolintin Vale

Spitalul Județean De Urgență Slobozia

Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești

Spitalul Municipal Roșiorii de Vede

Spitalul Clinic Municipal Filantropia

Spitalul Municipal Profesor Doctor Irinel Popescu

Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni

Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu

Spitalul Orășenesc Brezoi (doar dacă sarcina este până în opt săptămâni)

Spitalul Orășenesc Horezu

Spitalul de Urgență Petroșani

Spitalul Municipal Brad

Spitalul Municipal Vulcan

Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara

Spitalul Orășenesc Dr. Karl Diel Jimbolia

Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare

Spitalul Municipal Episcop N. Popovici Beiuș

Spitalul Orășenesc Beclean

Spitalul Municipal Dej

Spitalul Municipal Sighetu Marmației

Spitalul Municipal Carei

Spitalul Județean de Urgență Alba

Spitalul Orășenesc Gheorgheni

Spitalul Municipal Toplița

Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu

Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia

Spitalul Sf. Pantelimon București

Spitalul Clinic Doctor I. Cantacuzino

Spitalul Clinic Malaxa

Autorii raportului atrag atenția că „nu există educație sexuală în școli, deși 76% dintre români consideră că ar trebui să fie predată (Barometru de Gen. România 2019). În plus, această problemă survine pe fondul lipsei unui program național de contracepție și planning familial care să asigure în mod gratuit accesul femeilor la metode contraceptive. Lipsa accesului la educație sexuală și metode contraceptive crește numărul sarcinilor nedorite și a problemelor de ordin medical, cât și al nașterilor în rândul adolescentelor.”

Raportul „Refuzul la efectuarea avortului la cerere în România”poate fi consultat integral aici.

Avortul a fost interzis aproape în totalitate în România în perioada 1966 – 1989. Se estimează că peste 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor provocate în condiții improprii, iar alte 100.000 de femei au fost mutilate din punct de vedere fizic și psihic.

Avortul la cerere a redevenit legal în România pe data de 26 decembrie 1989, când a fost abrogat celebrul decret nr. 770/1966, ce dusese la interzicerea aproape totală a avortului în țara noastră și la incriminarea lui în Codul Penal.

Organizația Națiunilor Unite a recunoscut că a nega dreptul femeilor la întreruperi de sarcină în condiții sigure constituie un act de violență împotriva femeilor (CEDAW și CRPD, 2018).

Citește și:

12 spitale din România nu fac avorturi la cerere. Ce spune legea și ce spun doctorii. Medic: „Interzicerea avortului ar fi o întoarcere abruptă în întuneric”

HARTĂ INTERACTIVĂ 51 de spitale din România nu fac avorturi la cerere, iar alte 36 refuză procedura în perioada sărbătorilor religioase

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”