De ce este importantă educația timpurie/ Profesor universitar: Copiii care merg mai devreme la școală se angajează mai ușor

Fiecare dolar investit în educația timpurie generează un beneficiu ulterior cuprins între 6 și 17 dolari în economie, potrivit unor date UNICEF prezentate marți, în cadrul dezbaterii ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani”. Astfel, educația timpurie este una dintre cele mai bune investiții pe care le poate face un stat. Datele UNICEF mai arată că 85% din creier de dezvoltă în primii 5 ani de viață, interval în care poate exista un impact semnificativ în procesul de învățare.

În opinia specialiștilor în educație, cu cât merg mai devreme copiii la grădiniță și la șoală, cu atât rezultatele la învățătură vor fi mai bune și vor exista riscuri mai reduse de abandon școlar. Astfel, educația timpurie e foarte importantă pentru dezvoltarea viitorului adult, susțin specialiștii care au participat la dezbaterea ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani”.

Mark Alter, profesor la Universitatea din New York, consideră că educația timpurie ajută copilul să devină un cetățean mai bun. ”De-a lungul timpului, copiii care primesc educație timpurie devin cetățeni mai productivi, se angajează mai ușor, nu ajung la închisoare, nu folosesc droguri. Acesta este primul dintre motivele pentru care educația timpurie este importantă, și este susținut de studiile din domeniu. Un al doilea motiv este că educația timpurie este o sursă de abilități de bază, și aici vorbim despre abilități sociale și emoționale”, a spus profesorul universitar.

Aflat pentru a patra oară în România, Mark Alter a observat că unele lucruri s-au schimbat în privința adoptării legislației. ”Știu că în România, sunt copii care nu merg la școală. Și asta e o problemă în toată lumea, nu numai în România. Dar am văzut schimbări importante în ultimii ani, mai ales în privința aducerii la școală a trei categorii de copii: cei săraci, copiii de etnie romă și a celor cu dizabilități. Deci există un angajament în acest sens. Lucrurile se schimbă, dar nu atât de repede”, a mai spus Mark Alter.

Acesta mai spune că nu există o vârstă anume la care copilul să primească educație timpurie, dar cu cât merg mai devreme la grădiniță și la școală cu atât copiii vor avea rezultate mai bune la învățătură și au mai puține șanse să abandoneze școala.

Care sunt problemele în România

Lucian Ciolan, decan la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, arată că în România, educația timpurie este o problemă problemă a sistemului de învățământ. ”Despre educația timpurie se discută de la 0 până la 6-7 ani. Nu e important la ce vârstă intri la școală, ci e important ce primești acolo sau ce primești, sau ce primești în familie. La noi, în România, problema este că nu intri în creșă. Avem aproximativ 20.000 de copii în creșă, ceea ce e foarte puțin, cohorta de vârstă fiind de 100.000 și ceva de mii sau poate chiar mai bine. Deci noi avem o lipsă de livrare a serviciului numit creșă. Părinții care vor să-și ducă copiii la creșă nu au unde să-i ducă. Nu e disponibil serviciul și asta este foarte trist”, spune Lucian Ciolan.

Nici la grădiniță sau la școala primară lucrurile nu stau mai bine în privința serviciilor oferite. ”Dacă ne gândim la grădiniță și la școala primară o să observăm că în majoritatea covârșitore a cazurilor instituțiile astea sunt făcute nu ca să ajute părinții și familia, ci sunt făcute împotriva părinților și a familiei. Gândiți-vă la o grădiniță clasică, unde copilul se duce la 8 dimineață și iese la 12. Ce se întâmplă cu copilul ăla după ora 12.? Dacă ne uităm la sistemele serioase de educație oferă servicii integrate. Se discută despre creșterea economică. Cum faci creștere economică? Lâsându-i pe adulți să lucreze. Dar adulții noștri sunt nevoiți să inventeze metode de management al copiilor”, mai arată decanul.

Un argument în privința introducerii educației timpurii cât mai devreme este că dezvoltarea viitorului adult este în mare măsură influențată de acest lucru.

”Sunt studii foarte serioase care demonstrează că o educație timpurie de bună calitate și o educație centrată pe calitatea relațiilor sociale, pe stabilitate emoțională, cărora noi nu prea le acordăm atenția cuvenită, determină evoluția academică de mai târziu, performanța în muncă și chiar starea de sănătate a copiilor de la vârsta adultă. Așadar, noi ca adulți suntem influențați într-o foarte mare măsură de experiențele sociale și emoționale pe care le trăim la vârstele timpurii”, a mai spus Lucian Ciolan.

În România, grupa mare de la grădiniță va deveni obligatorie din 2020, potrivit legii pentru modificarea Legii educaţiei naţionale 1/2011, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la începutul lunii aprilie. Cel mai târziu din 2023 se adaugă la obligativitate şi grupa mijlocie de la grădiniţă, iar până în 2030 va deveni obligatorie şi grupa mică. Astfel învățământul obligatoriu va începe de la 3 ani. În prezent, învăţământul obligatoriu începe cu clasa pregătitoare.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

De ce este importantă educația timpurie/ Profesor universitar: Copiii care merg mai devreme la școală se angajează mai ușor

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”