VIDEO Augustin Lazăr, față în față cu ministrul Justiției / Candidații la șefia Parchetului General susțin interviul cu Tudorel Toader

Cei patru candidaţi pentru funcţia de procuror general susțin astăzi interviul cu Tudorel Toader. Actualul procuror general, Augustin Lazăr, pe care ministrul Justiției a încercat fără succes să îl revoce, candidează pentru un al doilea mandat, în plin scandal generat de acuzațiile potrivit cărora ar fi refuzat de două ori să elibereze un disident, în perioada comunistă. Ceilalți trei candidați sunt procurorii Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu. Primul audiat a fost procurorul Marian Drilea, care a lăudat Secția pentru anchetarea magistraților, susținând că aceasta oferă garanții de independență și imparțialitate.

UPDATE Procurorul Marian Drilea: Reglementarea Secției de anchetă aduce suficiente garanții de independență

Primul audiat a fost procurorul Marian Drilea, care a lăudat Secția pentru anchetarea magistraților, susținând că aceasta oferă garanții de independență și imparțialitate.

Procurorul Marian Drilea: Reglementarea Secției de anchetă aduce suficiente garanții de independență

El a vorbit despre tensiunile existente în sistem referitoare la înființarea Secției de anchetare a magistraților,susținând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanții de independență.

„Aceste negocieri pe care reprezentanții abilitați le poartă cu reprezentanții Uniunii Europene în privința Mecanismului de Control și Verificare (MCV), prin recomandările făcute, au determinat reacții, atât din partea procurorilor, cât și din partea judecătorilor. Aceste tensiuni sunt generate de modul de reglementare în principal a acesti secții nou înființate și de rolul și de modalitatea în care-și îndeplinește atribuțiile pentru că foarte mulți socotesc că această Secție ar trebuie desființată sau nici măcar nu ar fi trebuit înființată”, a spus Marian Drilea.

Procurorul a subliniat că existau și înainte de înființarea acestei Secții structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

„Mergând un pic la originea modalității de răspundere a magistraților, am constatat că încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați și polițiști și pentru procurori care au fost transformate ulterior în secții. Apoi atribuțiile au fost împărțite Secției Penale de Criminalistică și DNA-ului și în prezent acestei secții nou-înființate. Ei, în condițiile în care de fapt, ce-i dă valoare acestei Secții? Factorul uman. Pentru că modalitatea de reglementare consider că aduce suficiente garanții de imparțialitate și independență. Criticile, în principal, ce vizează? Criticarea dreptului la un proces echitabil pentru că, raportat la numărul de magistrați care funcționează actualmente în cadrul Secției se presupune că procedurile vor dura foarte mult, raportat la volumul cauzelor înregistrate. De aceea, măsura este mai mult cu caracter administrativ pentru că prin completarea numărului de magistrați și de polițiști și alocarea resurselor financiare și materiale, această chestiune poate fi rezolvată”, a spus Drilea.

El a susținut că garanția de independență este dată de faptul că procurorii Secției de investigare a infracțiunilor din justiție sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Dar garanția de ce este dată? De faptul că procurorii sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenței justiției, iar CSM este format din membri aleși de adunările generale ale procurorilor. Nu există nicio formă de imixtiune, este doar o presupunere actuală pentru că oricare din procurori poate participa și la o candidatură pentru ocuparea unui post de execuție și a unui post de conducere. Procedura este deschisă tuturor procedurilor. Cei care contestă sau cei care au vreo îndoială că lucrurile ar putea să se desfășoare altcumva decât prin cadru legal pot participa și să infirme această prezumție care la momentul actual se bazează pe câteva elemnete pentru că chestiunea nu este continuată mai departe prin acțiuni în justiție”, a mai spus Drilea.

UPDATE Interviul candidaților la șefia Parchetului General au început la ora 9.00, la Ministerul Justiției, și sunt transmise live pe pagina de Facebook a ministerului. Comisia în fața căreia susțin interviul candidații este condusă de către Tudorel Toader.

Cine sunt candidații

Actualul procuror general, Augustin Lazăr, a fost numit în 28 aprilie 2016, el venind din funcția de șef al Parchetului Curții de Apel Alba Iulia. Mandatul său expiră la sfârșitul acestei luni (mandatul procurorului general durează trei ani și poate fi prelungit o singură dată).

Tudorel Toader a încercat să îl revoce din funcție pe Lazăr, însă fără suuces. Ministrul Justiției a declanşat procedura de revocare în 24 octombrie 2018. Ministrul Justiţiei a enumerat atunci „20 de puncte” privind activitatea procurorului general, între care probleme grave de comportament şi comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente şi a asumării responsabilităţii, discursuri eminamente politice şi acuzaţii la adresa autorităţilor statului, contestarea deciziilor Curţii Constituţionale, modul de desfăşurare a anchetei privind intervenţia jandarmilor la protestul din 10 august.

În 27 decembrie, Toader i-a trimis președintelui Klaus Iohannis documentele pentru a finaliza procedura de revocare a lui Augustin Lazăr de la Parchetul General. Președintele Klaus Iohannis spunea însă că propunerea ministrului Justiției de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr este o eroare și a lăudat de mai multe ori prestația acestuia. Între timp, Augustin Lazăr a depus la Curtea de Apel Alba o cerere de suspendare a procedurii de revocare, cerere care încă se judecă.

Augustin Lazăr a fost primul care a anunțat că va candida pentru un nou mandat, spunând că astfel răspunde așteptărilor procurorilor, care „consideră că în această perioadă, cu multiple provocări pentru sistemul judiciar, trebuie asigurată stabilitatea la nivelul managementului Ministerului Public”.

Candidatura lui Lazăr pentru al doilea mandat la șefia Parchetului General are loc în plin scandal generat de acuzațiile potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor ’80 a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.

Lazăr a reacționat prin comunicate de presă transmise de Ministerul Public și a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar, acesta fiind atributul judecătorului. El a spus că regretă că drama disidentului Iulius Filip este folosită de cei ce vor să atace justiția.

Marți, la o săptămână de la declanșarea scandalului, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza.

Procurorul general a declarat că nu are nicio emoție privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul său, în urma acuzațiilor că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, el susținând că nu a fost și nu este ofițer al fostei Securități. El a mai spus că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist, iar participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară. „Sunt niște speculații manipulate public într-o manieră jenantă”, a afirmat Lazăr, despre acuzațiile care i se aduc.

De asemenea, el a prezentat „scuze instituționale pentru unele practici discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară”.

Întrebat despre demisie și despre retragerea candidaturii pentru un al doilea mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății: „Credeți că ar fi în interesul societății? Care e rolul procurorului general? Eu ar trebui să reprezint interesele politice ale celor care vor să manevreze?”

Daniel Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror european din partea României. Procurorul Daniel Horodniceanu, în vârstă de 45 de ani, s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut. El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași. El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august – decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 – mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 – iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 – octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 – iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 – iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 – iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Marian Drilea este procuror la DIICOT Brașov. El a fost implicat în scandalul stenogramelor din 2012 legat de dosarul „Motorina”. La acea dată, Drilea era procuror DIICOT la Brașov, un apropiat al lui Victor Ponta, pe care acesta l-ar fi vrut pentru funcția de procuror-șef al DNA în locul lui Daniel Morar. Presa a relatat că Drilea s-a aflat în spatele stenogramelor cu președintele de atunci cu Traian Băsescu, Elena Udrea și Dorin Cocoș, stenograme care erau legate de dosarul Motorina. Ancheta îl viza pe șeful Fiscului, Sorin Blejnar, suspectat că favoriza grupări infracționale specializate în evaziune cu produse petroliere. Blejnar a fost condamnat în cele din urma la cinci ani închisoare cu executare în dosarul „Motorina”, în decembrie 2016. Drilea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu în 1996 și-a susținut doctoratul la Chișinau.

Gabriela Scutea a candidat anul trecut și pentru conducerea DNA, însă ministrul Tudorel Toader a propus-o pe Adina Florea, pe care președintele Klaus Iohannis a respins-o. Ea este prim-procuror la Parchetul Tribunalului Brașov. În perioada noiembrie 2006 – mai 2013, a fost adjunct al procurorului general, care la acea vreme era Laura Codruţa Kovesi. Ulterior, a fost consilier al procurorului general Tiberiu Niţu. De asemenea, Scutea a fost secretar de stat în Ministerul Justiției, ocupând acest post în perioada scandalului generat de Ordonanța 13.

În ce constă interviul cu ministrul Justiției

1. Susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere:

• Prezentarea sintetică a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;

• Identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi în activitatea unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;

• Propunerea unor soluţii pentru prevenirea şi înlăturarea deficiențelor identificate;

• Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii manageriale a unității/structurii pentru a cărei conducere participă la selecţie;

• Compatibilitatea proiectului managerial privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, întocmit de procurorul care participă la selecţie cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

2. Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare:

• Capacitatea de organizare;

• Asumarea responsabilităţilor;

• Rapiditatea în luarea deciziilor;

• Rezistenţa la stres;

• Autoperfecţionarea;

• Capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung;

• Iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii;

• Capacitatea de adaptare rapidă;

• Capacitatea de relaţionare şi comunicare;

• Capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii.

3. Prezentarea viziunii asupra modului în care înţelege să organizeze instituţia

4. Prezentarea viziunii cu privire la atribuţiile funcţiei în ceea ce priveşte coordonarea activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii în general şi a unor fenomene specifice: criminalitate organizată, corupţie, evaziune fiscală etc.

5. Verificarea cunoștințelor:

• Cunoștințe de management public;

• Cunoștințe de management judiciar;

• Cunoașterea organizării și funcționării Ministerului Public;

• Cunoștințe profesionale;

• Cunoștințe privind comunicarea publică și interpersonală.

5. Aspecte legate de motivația, conduita, integritatea și deontologia profesională, precum și alte împrejurări rezultate din analiza înscrisurilor depuse de procurorii participanţi la selecţie.

Candidații vor avea la dispoziție aproximativ 30 de minute pentru a-și susține proiectul, iar timpul pentru întrebări și răspunsuri este de aproximativ o oră.

Ce urmează

Ministrul Justiției va înainta propunerea pentru funcția de procuror general Secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta va emite un aviz consultativ, după care ministrul Justiției va trimite propunerea președintelui Klaus Iohannis, cel care numește în funcție procurorul general.

„Portretul” viitorului procuror general, făcut de Tudorel Toader

Ministrul Justiției susținea că viitorul procuror general va trebui să fie o persoană cu multă bună-credință și cu atașament față de oameni și față de libertățile fundamentale ale cetățeanului.

„Portretul procurorului general – dar nu robot, ci portretul uman – va trebui să fie cineva cu abilități manageriale, care are cunoștințe profesionale, care cunoaște sistemul cu bunele și cu mai puțin bunele lui, care are capacitatea de a-l reforma acolo unde este nevoie, și peste toate cele pe care le-am enumerat, trebuie și multă bună-credință, trebuie atașament față de oameni, trebuie atașament față de drepturile, libertățile fundamentale ale cetățeanului, trebuie atașament față de valorile statului de drept, față de valorile europene”, declara Tudorel Toader.