Augustin Lazăr, precizări în cazul disidentului anticomunist: Mi s-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut / Speculații manipulate într-o manieră jenantă/ Nu ar fi în interesul societății să demisionez

La o săptămână de la declanșarea scandalului în care a fost acuzat că a refuzat de două ori eliberarea unui disident anticomunist, Augustin Lazăr a susținut o declarație de presă, spunând că mai multe instituții de presă i-au atribuit fapte pe care nu le-a făcut și i-au pus etichete pentru a-l decredibiliza. „Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colaborator al vreunui serviciu de informații”, a afirmat Lazăr. El a mai susținut că aceste atacuri la adresa sa sunt determinate de depunerea candidaturii pentru al doilea mandat de procuror general. Legat de o posibilă demisie sau retragere a candidaturii pentru un nou mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății.

Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că nu are nicio emoție privind verificarea pe care CNSAS o face în cazul său, în urma acuzațiilor că ar fi refuzat să-l elibereze de două ori pe disidentul anticomunist Iulius Filip, el susținând că nu a fost și nu este ofițer al fostei Securități.

Procurorul general a spus că nu a instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist, el fiind procuror criminalist, iar participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară.

„Sunt niște speculații manipulate public într-o manieră jenantă”, a spus Lazăr, despre acuzațiile care i se aduc.

De asemenea, el a prezentat „scuze instituționale pentru unele practici discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară”.

Întrebat despre demisie și despre retragerea candidaturii pentru un al doilea mandat, procurorul general a susținut că nu ar fi în interesul societății: „Credeți că ar fi în interesul societății? Care e rolul procurorului general? Eu ar trebui să reprezint interesele politice ale celor care vor să manevreze?”

Principalele declarații ale procurorului general:

• Astăzi doresc să clarific câteva aspecte referitoare la primii ani ai carierei mele de procuror. Consider că am această datorie față de opinia publică și față de colegii mei procurori. De asemenea, fac acest lucru din respect față de adevăr, valoare care mi-a ghidat întotdeauna pașii în viață și în profesie.

• În ultimele zile, câteva instituții de presă mi-au atribuit fapte pe care nu le-am făcut, mi-au pus etichete de natură a mă decredibiliza ca om, ca magistrat, ca român.

• În acest context, doresc să fac următoarele precizări: Nu am fost și nu sunt ofițer/subofițer/agent/colaborator al fostei Securității sau al vreunui serviciu de informații. Acest lucru este demonstrat de verificările concretizate în adeverințele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității din datele de 18 iunie 2009, 14 februarie 2019, 27 februarie 2019, acte publice care pot fi consultate pe site-ul acestei instituții.

• În perioada 1982 – 1989, am îndeplinit funcția de procuror stagiar, respectiv, procuror criminalist, la Procuratura Alba Iulia, fără a exercita vreo funcție de conducere. Am lucrat mereu în cadrul legal, iar activitatea mea principală a constat în investigarea infracțiunilor de violență.

• Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte împotriva regimului comunist.

• Episodul la care fac referire unele instituții de presă, respectiv calitatea de președinte al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, a fost prezentat în mod deformat și tendențios, cu ignorarea explicațiilor pe care le-am dat.

• Din acest motiv, sunt obligat să reiau precizarea conform căreia atribuția acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Aceasta era, ca și acum, atributul exclusiv al instanței de judecată. Comisia avea doar rolul de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice: realizarea unei fracții minime obligatorii din pedeapsă și inexistența rapoartelor de sancționare disciplinară.

• Legea aflată în vigoare la data respectivă avea aceleași prevederi pentru toate categoriile de deținuți. Instituția liberării condiționate este reglementată relativ similar și în prezent, cu mențiunea că acum verificările sunt efectuate de către judecător.

• Aceste atacuri nefondate la adresa mea sunt, în mod evident, determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general.

• Atacurile mi-au dat însă prilejul de a reflecta asupra parcursului post 1989 al Ministerului Public. Rememorând dosarele importante soluționate de către instituție de-a lungul timpului, precum și analizele pozitive ale activității procurorilor din rapoartele Comisiei Europene, am ajuns la o concluzie pe care doresc să o exprim public. Imediat după Revoluție, justiția în general și procurorii în special au făcut pași rapizi spre modernizare instituțională și profesionalizare la cele mai înalte standarde impuse de o societate democratică. Practicile anterioare anului 1990 – dintre care unele discutabile, bazate pe o etică deficitară impusă de legislația vremii – au fost abadonate chiar din primii ani de democrație. Acest fapt este demonstrat, în primul rând, de soluționarea dosarelor istorice, care au contribuit la stabilirea adevărului referitor la regimul comunist și la Revoluția din decembrie 1989.

• Anul acesta marcăm 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și cred că este momentul unei delimitări explicite, categorice și neechivoce. Prin urmare, în calitate de conducător al Ministerului Public, doresc să prezint scuze instituționale pentru unele practici discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică deficitară.

• Personal, doresc să îmi exprim regretul pentru dramele și suferințele trăite de luptătorii anticomuniști, cărora le datorăm faptul că astăzi trăim într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene.

Răspunsuri la întrebări:

• Acea comisie făcea o verificare strict tehnică

• Penitenciarul Aiud avea 1.000-1.500 de deținuți, erau foarte multe dosare, de ordinul zeclor, care trebuia examinate

• Uneori, după un act de clemență, cei care intrau la comisie erau foarte puțini

• Sunt niște speculații manipulate public într-o manieră jenantă

• Nu am niciun grad și nicio calitate și aceasta s-a verificat de foarte multe ori

• Nu am nimic de ascuns. În toată cariera mea nu am făcut nicio pasiune dintr-o problemă profesională sau din disputa cu cineva

• Întrebat despre demisie: Credeți că ar fi în interesul societății? Nu ar fi în interesul societății
• Întrebat dacă își retrage candidatura pentru al doilea mandat: Am pornit la această procedură nu ca să mă retrag, ci știind că am avut realizări care ar trebui să continue. Nu ar fi bine ca aceste dosare să continue și ca adevărurile să iasă la suprafață?

• Eu acum am aflat dintr-un interviu al dlui Filipescu că erau 30 de deținuți pentru infracțiuni contra securității statului. Ei erau cazați într-o zonă fără acces în penitenciar, se știa că sunt monitorizați de Securitate, de militarii care erau cu regulile lor și noi nu aveam calitatea să interferăm și nici să le verificăm conduita

• Era o atribuție de serviciu pe care trebuia să o îndeplinesc – dacă nu mergeam la comisia de liberări aș fi afectat drepturile celor care trebuiau puși în libertate

• Acum abia am aflat că corespondența acelor condamnați era foarte bine cenzurată

• Activitatea mea era de procuror criminalist. În rest, participarea la comisia de liberări condiționate era o activitate suplimentară. Activitatea mea de procuror criminalist este transparentă

• Faptul că participam la ședințele comisiei de liberări condiționate era public și era trecut în fișa postului

• Eu știu din experiența mea că adevărul are picioare scurte. Pardon, minciuna are picioare scurte

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat joia trecută că a decis reverificarea procurorului general Augustin Lazăr, după acuzațiile ce i-au fost aduse în spațiul public, potrivit cărora ar fi făcut parte dintr-o comisie care la mijlocul anilor ’80 a refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip.

Lazăr a reacționat prin comunicate de presă transmise de Ministerul Public și a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar, acesta fiind atributul judecătorului. El a spus că regretă că drama disidentului Iulius Filip este folosită de cei ce vor să atace justiția.

Tudorel Toader a anunţat în 24 octombrie 2018 declanşarea procedurii de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, al cărui mandat la conducerea Parchetului General expiră în 28 aprilie 2019 (mandatul procurorului general durează trei ani și poate fi prelungit o singură dată; Augustin Lazăr a fost numit în funcție la începutul lunii mai 2016). În 27 decembrie, Toader i-a trimis președintelui Klaus Iohannis documentele pentru a finaliza procedura de revocare a lui Augustin Lazăr de la Parchetul General. Președintele Klaus Iohannis a anunțat, pe 4 ianuarie, că nu îl va revoca din funcție pe procurorul general Augustin Lazăr, așa cum i-a cerut ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Augustin Lazăr candidează pentru un nou mandat la conducerea Parchetului General.