Serbia comemorează 20 de ani de la bombardamentelor NATO

Serbia a comemorat duminică 20 de ani de la loviturile aeriene ale NATO care au forțat Belgradul în 1999 să-și retragă trupele din Kosovo, încheind un conflict care a lăsat peste 13 000 de morți, relatează AFP.

După această operațiune de douăsprezece luni, fosta provincie sârbă, înceamaimareparte locuită de albanezi, a fost pusă sub administrația ONU, apoi și-a proclamat în 2008 independența pe careSerbia refuză să o recunoască.

După comemorări în întreaga țară, care marchează începutul „agresiunii NATO“, ceremonia principală a avut loc seara în Niș (sud), în prezența, potrivit președintelui sârb Aleksandar Vucic, a maimult de 20.000 de persoane.

Programul a început cu o sirenă de alarmă de apărare anti-aeriană la 19:45 (18:45 GMT), ora primelor lovituri aeriene din 24 martie 1999, și difuzarea pe un ecran gigant a imaginilor bombardamentelor din acea zi.

„Acesteasunt zilele cele mai tragice din istoria noastră”, a spus patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Irinej mulțimii, înlumina lumânărilor. „Ceea ce este și mai tragic”, a adăugat el, „este că aceștia erau foștii noștri aliați, vechii noștri prieteni”.

Cu douăzeci de ani în urmă, NATO a lansat o campanie de bombardament aerian împotriva Iugoslaviei, încă constituită dinSerbia și Muntenegru, pentru a pune capăt reprimării kosovarilor albanezi. La 10 iunie 1999, liderul sârb Slobodan Milosevic a ordonat forțelor sale să se retragă din Kosovo.

NATO a vizat zeci de ținte militare șiinfrastructură (poduri, intersecții feroviare, rețea electrică). Dar bombele și rachetele și-au ratat uneori ținta, făcând victime civile, al căror bilanț nu a fost niciodată stabilită oficial. Cifrele variază de la 500 de morți, potrivit ONG-ului Human Rights Watch, la 2.500, potrivit oficialilor sârbi.

„Am fost singuri, înfața celei maimari puteri militare din lume“, a declaratAleksandar Vucic la ceremonie, fostul ultranaționalist devenit centrist, care vrea ca țara sasăsealăture Uniunii Europene.

„Obiectivul lor a fost evident: să ne înfrângă și să ne umilească, apoi să dăm o partedin teritoriul nostru înapoi altcuiva”, a adăugat șeful statului sârb.

Referindu-sela „moartea a 2.500 de civili, inclusiv 79 de copii și o țară devastată”, el a spus că pentru Serbia „vafi întotdeauna (considerată) o crimă”.

Mai devreme duminică, ambasadorii a opt țări occidentale (canadian, francez, italian, german, olandez, norvegian, britanic și american), s-au recules înfața monumentului victimelor civile ale bombardamentelor din Belgrad.

„Ne amintim 24 martieca pe o zi încare diplomația a eșuat și regretăm sincer pierderea vieților civile în timpul evenimentelor din 1999”, au scris ei într-un mesaj comun.

Premierul kosovar Ramush Haradinaj a declarat sâmbătă că loviturile NATO au fost o „intervenție” împotriva „acțiunii genocidare a lui Milosevic asupra poporului kosovar”.

„Oamenii din Kosovo își vor reafirma întotdeauna recunoștința profundă” pentru această operațiune, care „a salvat mii de vieți și ne-a oferit șansa de a trăi în pace și libertate”, a scris el pe contul său de Twitter.

Războiul din Kosovo (1998-99) a ucis peste 13.000 de persoane, dintrecaremarea majoritate albanezi.

La comemorarea dinNis, Aleksandar Vucic a fost aclamat când a spus că „poporul sârb a luat decizia demnă că nu dorește caSerbia să adere la NATO”. „Neutralitatea militară” este „o alegere naturală”, a adăugat el.

Potrivit unui sondaj recent, realizat de Institutul pentru Afaceri Europene, un ONG local, 79% dintre sârbi sunt împotriva aderării țării lor la NATO, în comparație cu doar 10% care ar sprijini-o.