Cum vrea să scape Liviu Dragnea de condamnarea la trei și jumătate de închisoare. Avocații cer desființarea sentinței completului de 3 judecători
Apărarea lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman în care liderul PSD a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cere instanței supreme rejudecarea dosarului în fond. În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații au invocat o nulitate absolută, spunând că sentințele în acest proces au fost pronunțate de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000.
La termenul de luni al procesului, avocații lui Liviu Dragnea și avocatul Toni Neacșu, care o reprezintă pe Olguța Șefu, fost director executiv adjunct DGASPC Teleorman, au invocat o nulitate absolută privind constituirea nelegală a completului de fond, arătând că dosarul ar fi trebuit judecat de un complet specializat în cauze de corupție.
Avocații solicită desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, arătând că sentința a fost pronunțată de un complet nelegal compus întrucât nu a respectat condiția specializării prevăzută în art. 29 din Legea nr. 78/2000. Potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pentru judecarea în prima instanța a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege se constituie complete specializate.
În acest dosar, inculpații au fost trimiși în judecată și judecați în prima instanță, printre altele, și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, infracțiune prevăzută de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000. Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție, se arată în documentele depuse în instanță de avocați și consultate de HotNews.ro.
În solicitarea depusă în instanță de avocații Marian Nazat și Flavia Teodosiu, care îl reprezintă pe Liviu Dragnea, se arată că normele care reglementează compunerea completurilor de judecată sunt norme de organizare judiciară, de ordine publică, a căror încălcare este sancționată de lege cu nulitatea absolută.
Ei spun că, din studierea informațiilor publice existențe pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiunea destinată organizării instanței, secțiilor și completurilor, respectiv secțiunii hotărârii de colegiu, au constatat că nu există în cadrul secției penale, prin nicio hotărâre de colegiu, completuri specializate pentru soluționarea, în fond, a cauzelor de corupție.
„Acest lucru determină constatarea firească a faptului că nici completul care a soluționat în fond prezența cauza nu a fost unul specializat, în acord cu exigențele art. 29 din legea 78/2000. Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluționată de un complet nelegal compus, cu consecința nulității absolute a hotărârii pronunțate, în raport cu dispozițiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp. Specializarea completurilor de judecată la ICCJ este prevăzută în art. 19 al.3 din legea 304/2004 cu modificările ulterioare, privind organizarea judiciară potrivit cărora: <>. Aceste dispoziții sunt prevăzute și în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a ICCJ, republicat în M. Oficial nr. 1076/30.11.2005, cu modificările și completările ulterioare. Față de dispozițiile mai sus arătate, rezultă că în cadrul secțiilor ICCJ pot fi constituite complete specializate în raport cu natura și numărul cauzelor dintr-o anumită materie, însă, în materia cauzelor de corupție, constituirea completurilor specializate este obligatorie, textul art. 29 din legea 78/2000 fiind unul imperativ”, se mai arată în documentele menționate.
Apărătorii mi arată în documentele depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție că la toate celelalte instanțe judecătorești competente, respectiv curți de apel și tribunale, asemenea completuri specializate sunt constituite cu regularitate, la soluționarea în prima instanță.
De asemenea, avocații invocă o decizia a instanței supreme din septembrie 2018, deci ulterioară pronunțării sentinței, în iunie, privind compunerea completurilor de judecată specializate.
„Natura normelor care sancționează compunerea completelor de judecată și sfera de cuprindere a noțiunii de legală compunere a acestora a fost însă tranșată, pe cale de interpretare, de către Înaltă Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr 17/17 septembrie 2018, respectiv un recurs în interesul legii, decizie prin care a stabilit că normele din Legea de organizare judiciară referitoare la compunerea completelor de judecată specializate sunt norme de ordine publică, care ocrotesc un interes public, anume buna administrare a justiției, iar încălcarea acestora este sancționată de lege cu nulitatea absolută. În decizia mai sus menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat în mod expres faptul că legală compunere a instanței nu se limitează numai la aspectul cantitativ (numărul de judecători), ci are în vedere și aspectul calitativ (soluționarea cauzelor de judecători specializați), arătând că acest mod de interpretare este unul unanim acceptat”, mai arată avocații.
Ei fac trimitere și la o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului din 3 mai 2011, în cauza Sutyagin contra Rusiei: „Și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a subliniat importanța ce revine compunerii instanțelor de judecată, ca o componentă a dreptului la un proces echitabil, arătând că revine fiecărei autorități naționale rolul de a decide procedurile interne în scopul bunei administrări a justiției, iar repartizarea cauzelor unor judecători se înscrie în materia de apreciere de care se bucură autoritățile naționale, existând o serie largă de factori precum resursele disponibile, specializarea judecătorilor, etc, ce trebuie luați în considerare la momentul repartizării unui dosar”.
„Prin urmare, încălcarea normelor privind soluționarea cauzelor în fond de judecători care nu au fost desemnați în compunerea completelor specializate determină nulitatea absolută a hotărârii pronunțate, în acord cu dispozițiile art. 281 alin 1 literă a C.p.p și cu decizia nr 17/2018 – RIL, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie care a prevăzut natura normelor de organizare judiciară ce reglementează compunerea completelor specializate. Existența unei cauze de nulitate absolută a sentinței pronunțate face inutilă verificarea de instanța de apel a fondului cauzei, având în vedere că singura soluție posibilă într-o atare situație este desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare în raport cu dispozițiile 421 pct. 2 lit. b) teza finală CPP”, mai arată avocații liderului PSD, care cer instanței supreme să constate nulitatea hotărârii prin care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu suspendare.
O astfel de solicitare a fost depusă și de avocatul Toni Neacșu, care spune că dacă se va admite acest motiv de apel, soluția legală este trimiterea cauzei spre rejudecare în fond la un complet de 3 judecători specializat pe judecarea cauzelor de corupție.
La termenul de luni, magistrații au continuat audierea unor martori cheie, printre care și fosta șefă a departamentului Resurse Umane, care a relatat că toată lumea știa care era situația angajatelor, însă oamenii nu comentau de frică să nu își piardă locul de muncă.
Dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman (DGASPC) Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare, a fost amânat pe parcursul a mai multe termene de judecată, în urma controverselor referitoare la constituirea completurilor de cinci judecători.
INTERVIURILE HotNews.ro