Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională legea în baza căreia a fost organizat referendumul pentru familie

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului care modifică Legea referendumului și în baza căreia a fost organizat referendumul pentru familia tradițională. Una dintre prevederile contestate de șeful statului dă posibilitatea ca numărul participanţilor la referendum să fie mai mare decât al celor care şi-au exprimat votul.

Iohannis a atacat la CCR Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, precum și pentru unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a referendumului național pentru revizuirea Constituției. Aceasta a fost transmisă de Parlament spre promulgare în 19 decembrie 2018.

Președintele contestă atât modalitatea de adoptare a Ordonanței, cât și unele prevederi și spune că legea contravine unor norme și principii constituționale și este neconstituțională în ansamblul său..

Una dintre prevederile contestate de șeful statului este cea de la articolul I, punctul 18 din OUG. 86/2018, care stabilește calculul numărului participanților la referendum. Acesta trebuie să fie mai mare sau egal cu suma voturilor valabil exprimate la răspunsul „DA”, a celor la răspunsul „NU” și a voturilor nule. Președintele arată, în sesizarea trimisă CCR că ”instituirea unei asemenea reglementări echivalează cu legiferarea posibilității ca numărul participanților să fie mai mare decât numărul celor care au exprimat un vot (pozitiv, negativ sau nul), ceea ce contravine chiar principiului statului de drept și democratic”.

În ceea ce privește modalitatea de adoptare, Iohannis arată în sesizare că Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență stabilind, prin derogare de la Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, că referendumul național pentru revizuirea Constituției se desfășoară în două zile, zilele de 6 și 7 decembrie, contrar celor stabilite prin Legea nr. 3/2000, care prevede „ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzută la art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale”. „O atare intervenție legislativă este contrară atât celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale și contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală referitor la efectul deciziilor Curții Constituționale care sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul oficial, cât și rolului Parlamentului căruia îi este încălcată competența exclusivă de a stabili data organizării unui referendum de revizuire a Constituției”, se arată în sesizarea trimisă Curții Constituționale.

De asemenea, la punctul 1 Articolul I din Ordonanța de urgență modifică alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 3/2000 astfel: „(3) În cadrul referendumului populația poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme de interes național sau local, după caz, precum și cu privire la revizuirea Constituției sau la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”. Spre deosebire de reglementarea anterioară, noua reglementare introduce sintagmele „de interes național sau local, după caz” și „revizuirea Constituției sau la (…)”.

„Intenția legiuitorului delegat a fost de a crea cadrul legal prin care <>. Cu toate acestea, modul de reglementare este unul deficitar, lipsind norma de claritate și precizie. Astfel, în urma modificării, prima teză a art. 2 alin. (3) a Legii nr. 3/2000 reglementează posibilitatea organizării în același timp a unui referendum prin care populația este consultată cu privire la mai multe probleme de interes național sau local. Cea de a doua teză se referă la revizuirea Constituției „sau la o problemă de interes național și o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”. Prin folosirea conjuncției „sau” nu reiese cu claritate posibilitatea organizării în același timp a unui referendum de revizuire a Constituției și a unui referendum cu privire la probleme de interes local. Astfel, redactarea propusă ridică probleme de interpretare în ceea ce privește desfășurarea concomitentă a tipurilor de referendum, făcând dificilă aplicarea sa”, se mai menționează în sesizarea președintelui.

Alte reglementări contestate de președinte se referă la constituirea birourilor electorale, a componenței și atribuțiilor acestora. Astfel, față de reglementarea anterioară, Autoritatea Electorală Permanentă nu mai verifică din oficiu, în termen de 60 de zile de la data referendumului, listele electorale permanente și tabelele electorale utilizate în secțiile de votare pentru depistarea eventualelor voturi multiple. Noua reglementare introduce posibilitatea Autorității Electorale Permanente de a face aceste verificări doar la sesizarea persoanelor interesate, în cel mult 15 zile de la data constatării valabilității referendumului național și însoțită de probele pe care se întemeiază. „În aceste condiții, lipsirea Autorității Electorale Permanente de un mecanism esențial pentru a asigura corecta și buna desfășurare a unui referendum, mijloc de exprimare directă a voinței suverane a poporului român, cu evitarea unor fraude și voturi multiple, reprezintă o încălcare a principiului statului de drept prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituție și implicit, a principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, arată președintele.