Solicitarea de începere a urmăririi penale în cazul lui Tăriceanu, discutată astăzi de Biroul Permanent al Senatului. Ce prevede procedura
Biroul Permanent al Senatului va discuta, luni, solicitarea DNA de încuviințare a începerii urmăririi penale a preşedintelui acestui for, Călin Popescu-Tăriceanu, acuzat că ar fi primit indirect, în perioada 2007 – 2008, când era premier, foloase materiale de aproximativ 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.
Ședința Biroului Permanent al Senatului este programată de la ora 13.00.
Vicepreședintele Senatului Claudiu Manda spunea joi că solicitarea DNA de încuviințare a urmăririi penale împotriva lui Tăriceanu a ajuns la el miercuri la ora 15.10, fiind vorba despre 73 de volume cu documente a câte 150-300 de pagini.
CITEȘTE ȘI:
Procedura privind punerea sub urmărire penală
După prezentarea solicitării în Biroul Permanent al Senatului, aceasta va fi înaintată Comisiei juridice în vederea formulării unui punct de vedere care va fi transmis plenului, cel în măsură să încuviinţeze sau să respingă cererea de începere a urmăririi penale a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit Regulamentului Senatului, Biroul Permanent trebuie să se reunească de îndată și are obligaţia să ceară Comisiei juridice să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a solicitării și un calendar pentru a studia documentele DNA și pentru audierea lui Tăriceanu.
„Biroul permanent al Senatului are obligaţia să ceară Comisiei juridice să prezinte, în cel mult 5 zile, o primă evaluare a respectivei solicitări şi o estimare a timpului necesar pentru a realiza audierea senatorului şi pentru a studia documentele înaintate de procurorul general. Pe baza evaluării preliminare, Biroul permanent al Senatului va fixa un termen de depunere a raportului de către Comisia juridică, termen care nu poate fi mai mare de 14 zile”, prevede Regulamentul Senatului.
Audierea senatorului care este membru al Guvernului este obligatorie, iar în cazul în care acesta refuză sau se află în imposibilitate de a se prezenta în faţa comisiei, acest fapt trebuie consemnat în raportul Comisiei juridice. În situaţia în care senatorul în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la audiere, se va fixa un nou termen. Raportul comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.
Regulamentul Senatului mai prevede: „(5) Rapoartele cu privire la cererea de începere a urmării penale se dezbat în plenul Senatului în cel mult 5 zile de la depunerea lor la Biroul permanent.(6) La dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul preşedintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă şi, după caz, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, după care se trece la vot. (7) Hotărârea privind cererea de urmărire penală, al cărei proiect este întocmit de Comisia juridică, se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile. Hotărârea prin care Senatul cere sau nu cere urmărirea penală se publică în Monitorul Oficial”.
Ce acuzații i se aduc lui Tăriceanu
Procurorii DNA îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu de luare de mită, după ce ar fi primit, când era premier, foloase materiale de aproape 800.000 de dolari de la o firmă austriacă.
Procurorii DNA spun că Tăriceanu ar fi primit, în mod indirect, în perioada 2007-2008, foloase materiale în valoare de aproximativ 800.000 de dolari de la reprezentanții unei companii austriece, în schimbul demersurilor depuse, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie. Suma ar reprezenta un comision de 10 % din valoarea acestor acte adiționale și ar fi fost folosită în beneficiul demnitarului, fiind transferată în baza unor contracte fictive încheiate cu mai multe companii offshore. În acest dosar sunt urmărite penal și alte persoane, preciza DNA.
Acuzațiile care i se aduc lui Călin Popescu Tăriceanu au legătură cu firma austriacă Fujitsu Siemens Computers GmbH, care era distribuitor al licențelor Microsoft, susțin surse oficiale, pentru HotNews. Chiar dacă DNA nu a precizat oficial legătura cu Microsoft, Călin Popescu Tăriceanu a invocat acest lucru în prima reacție la informațiile privind noul său dosar.
Cum a răspuns Tăriceanu acuzațiilor
Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus duminică la România TV că noile acuzații care i se aduc, deși nu știe exact despre este vorba, sunt ”un demers politic prin care se dorește ca “o serie de lideri politici vor să fie scoși din cursă”.
”Mită pe ce? Pe niște hotărâri legale, dacă nu erau legale, puteau să fie anulate de guvernele care au urmat”, a spus Tăriceanu.
Potrivit acestuia, ”construcția DNA pleacă de la o premisă ilogică”, iar dosarul trimis la Senat probabil e doar ”maculatură”.
”Eu am serioase îndoieli în privința faptelor care ar putea să fie în dosarul care este trimis la Senat. Cu toate că sunt 73 de volume, ca să impresioneze, asta înseamnă 20.000 de pagini, părerea mea este că, așa cum s-a întâmplat și în dosarul precedent în care am fost acuzat și achitat, este enorm de multă maculatură. Pun acolo o hârtie ca să spună lumea -domnule dacă sunt atât de multe pagini or fi cine știe ce probe deosebite”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.
El a mai spus că ”nu pică guvernul, absolut sigur, fără niciun fel de ezitare”. De asemenea, Tăriceanu a spus că nu exclude candidatura la prezidențialele de anul viitor, iar în ceea ce privește relația cu președintele României, Klaus Iohannis, acesta a spus că ”ne înțelegem perfect, nu comunicăm”.
Miercuri, Tăriceanu afirma că în perioada în care a fost premier nu a făcut niciun fel de plăți către Microsoft, dar a dat patru hotărâri de Guvern, după ce a primit ”solicitări numeroase din partea Microsoft pentru a intra în legalitate, toate instituțiile centrale foloseau licențele windows fără ca ele să fie plătite către Microsoft”.
”În al treilea rând, în timpul guvernării pe care am condus-o nu s-a făcut nicio plată către Microsoft, în cazul licențelor la care face referire dosarul. Contractul a fost semnat în guvernarea Năstase, plăți s-au făcut în guvernările care au urmat perioadei 2005-2008, dar nu în guvernarea Tăriceanu. Hotărârile de guvern, la care văd că face referire o parte din presă, prevedeau începerea procesului de inventariere a licențelor. Am promovat aceste HG în contextul în care Microsoft amenința că va da România în judecată, caz în care riscam ca statul român să piardă mulți bani. În fața acestor evidențe, să vorbești despre acuzații de mită, este lipsit de sens”, a scris miercuri Tăriceanu pe Facebook.
INTERVIURILE HotNews.ro