Manfred Weber, votat candidatul PPE la președinția Comisiei Europene. Siegfried Mureșan (PNL), purtător de cuvânt PPE: "Va fi un apărător al intereselor României la nivel european"

​Europarlamentarul german Manfred Weber a fost votat joi candidatul Partidului Popular European (PPE) la funcția de președinte al Comisiei Europene, în cadrul Congresului de la Hesinki, cu 492 voturi față de 127 ale contracandidatului său, finlandezul Alexander Stubb. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, a declarat pentru HotNews.ro că Weber cunoaște foarte bine situația din România și va apăra interesele țării noastre la nivel european.

„Acest vot înseamnă că, dacă PPE va câștiga alegerile europarlamentare, atunci Manfred Weber va fi viitorul președinte al Comisiei Europene, exact așa cum Jean-Claude Juncker a fost în ultimii 4 ani președinte, fiindcă în 2014 a fost candidatul ales de PPE la Congresul de la Dublin. Manfred Weber a câștigat în urma unui proces deschis, democratic, transparent și predictibil împotriva celui de-al doilea candidat, Alexander Stubb din Finlanda, fost prim-ministru și ministru de Finanțe și de Externe al Finlandei. Noi deja din luna aprilie am anunțat cum vom selecta candidatul, termentul limită de depunere a candidaturilor a fost 17 octombrie. Acest lucru dă o greutate alegerii lui Manfred Weber, mai ales în raport cu celelalte familii politice. Socialiștii europeni îl vor alege pe Frans Timmermans, dar Frans Timmermans este singurul candidat de la socialiști. Deci se vor întâlni iarăși tovarășii din toate țările UE și vor ridica mâna în favoarea candidatului unic, la fel cum au făcut în 2014 în favoarea lui Martin Schulz. PPE a avut acum o competiție între doi candidați buni și câștigătorul are o mare legitimitate democratică. Candidații sunt din următoarea generație de politicieni – Alexander Stubb are 50 de ani, iar Weber 46 de ani. Este evident că prin alegerea de către PPE a unui candidat de 46 de ani vrem să atragem tinerii la vot”, a declarat Mureșan pentru HotNews.ro.

Acesta a anunțat că Weber va veni de mai multe ori în România până la alegerile europarlamentare.

„Manfred Weber cunoaște exact situația din România și va fi un apărător al intereselor României la nivel european. A fost liderul grupului PPE în Parlamentul European în ultimii 4 ani, iar un om politic care a avut funcții de conducere la nivelul întregii UE înțelege mult mai bine realitatea din toate statele europene decât un om politic care a avut funcții de conducere într-un singur stat membru”, a mai explicat Mureșan, întrebat de ce a ales PNL să îl susțină în fața lui Stubb.

Weber, în vârstă de 46 de ani, este în prezent liderul grupului PPE din Parlamentul European. El a fost susținut pentru această candidatură atât de PNL, cât și de UDMR, cele două partide din România membre PPE.

„Nu putem cere altor state, din afara Europei, să respecte statul de drept dacă noi nu o facem. De aceea, următoarea Comisie Europeană ar trebui să propună un nou mecanism privind statul de drept”, a afirmat Weber la Helsinki, potrivit contului său de Twitter.

„Identitățile noastre locale, naționale și europene nu se contrazic, ci aparțin împreună. Noi, creștin-democrații, credem în subsidiaritate. Nu fiecare problemă din Europa trebuie să fie o problemă a Europei. Trebuie să respectăm nivelurile local, regional și național de guvernare. Nu vreau ca europenii să se împartă între nord și sud, est și vest, țări mici și țări mari. Nimeni nu trebuie să se simtă ca un cetățean de mâna a doua în Europa. Treaba mea este să țin Europa împreună,” a mai spus acesta.

Liderul PNL Ludovic Orban a afirmat la Helsinki, pentru caleaeuropeana.ro, că Weber este favorabil primirii României în Schengen.

„Știți foarte clar că Manfred Weber a exprimat o poziție favorabilă primirii României în Schengen, cu singura condiție ca și noi să respectăm criteriile. A fost întrebat și de aderarea la Euro, dar răspunsul a fost unul singur: atunci când România va respecta cele cinci criterii. Am avut discuții extrem de interesante și considerăm că Manfred Weber este un candidat care cunoaște problematica din România, unul extrem de potrivit pentru situația actuală din UE”, a declarat Orban, prezent la Helsinki.

Weber: În peisaj există Salvini, Orban şi socialiştii din România; trebuie să colaborăm cu toată lumea

Manfred Weber a declarat în luna septembrie, într-un interviu difuzat de mai multe publicaţii europene, între care şi ziarul spaniol El Pais, că doreşte să colaboreze cu toată lumea, inclusiv cu vicepremierul italian Matteo Salvini, cu premierul ungar Viktor Orban, cu liderul Partidului Lege şi Justiţie din Polonia (PiS), Jaroslaw Kaczynski, şi cu socialiştii din România, citează Agerpres.

„Când privesc panorama politică europeană îi văd pe Salvini, pe Kaczynski, pe socialiştii din România… Asta este realitatea. Pot visa la altă (Europă), dar asta avem. Şi trebuie să conlucrăm şi să găsim un punct în comun. Şi cred că nu este atât de greu dacă urmărim compromisuri, dacă nu încercăm să avem câştigători şi perdanţi. Vreau să amintesc că la baza Brexit-ului a stat decizia (fostului premier britanic – n.r.) David Cameron de a-şi retrage partidul din PPE (Partidul Popular European). Această promisiune a declanşat procesul ieşirii Marii Britanii (din UE – n.r.). Şi nu vreau să se repete acest proces în alte ţări din Europa de Est sau în orice altă parte. Trebuie să rămânem uniţi”, a răspuns Weber, atunci când a fost întrebat dacă, pentru a fi învestit ca şef al executivului european, ar accepta voturile unui partid precum cel al lui Salvini, formaţiunea de extremă dreapta Liga.

La insistenţa jurnaliştilor, care au dorit să ştie dacă exclude sau nu un dialog cu Liga lui Salvini, Weber, care este liderul grupului PPE din Parlamentul European, a răspuns că preferă să nu facă niciun comentariu cu privire la anumite partide. „Însă pentru mine, blocul central al spaţiului politic trebuie să fie ocupat de partide angajate faţă de Europa. Nu le-aş spune proeuropene, ci dornice să colaboreze, care să se aşeze să lucreze împreună şi să ajungă la un compromis. Aceste partide reprezintă viitorul UE”, a spus Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin Sociale (CSU), aripa bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), formaţiunea cancelarului Angelei Merkel.

Ca parte a programului său electoral, Weber a pledat pentru „păstrarea modului de viaţă european”, iar în trecut a descris creştinismul ca făcând parte din ADN-ul european. Întrebat dacă nu există riscul ca unii să se simtă excluşi din acest model, Weber a declarat că identitatea va fi una dintre temele dominante în campania electorală.

„Iar pentru mine este important să explic că există un model de viaţă european, o identitate europeană. În întreaga Europă avem democraţie, stat de drept, economie socială de piaţă, egalitate de tratament între femei şi bărbaţi, separaţie între stat şi biserică… Avem multe lucruri în comun. Când aud vorbindu-se despre identitate naţională mă întreb ce diferenţă există între un austriac, un italian, un spaniol sau un olandez atunci când vine vorba despre principiile şi valorile fundamentale. Desigur, parcursul istoric al fiecărei ţări a fost diferit, dar avem multe în comun. Şi când transferăm acest lucru la nivel mondial, în G7 sau în G20, cine va ridica mâna pentru a apăra politici comerciale care să ţină cont de ecologie şi de schimbările climatice? Vor apăra acest lucru (preşedintele american Donald) Trump sau (preşedintele chinez) Xi Jinping? Nu, trebuie să o facă Europa. Cine va cere includerea standardelor sociale în acordurile comerciale? China, Brazilia? Avem multe de oferit şi de apărat la nivel mondial. Şi dacă suntem divizaţi, dacă nu recunoaştem că există o identitate europeană, modelul european nu va putea supravieţui”, a insistat politicianul german.

Întrebat dacă Turcia are loc în această identitate europeană, Weber a răspuns tranşant că „nu, Turcia nu poate face parte din UE”. „Este o ţară foarte importantă pentru noi şi trebuie să creăm o reţea amplă de acorduri bilaterale, dar nu poate fi membră a UE”, a spus Weber, care a insistat că motivul nu îl reprezintă religia. „În Balcanii occidentali avem regiuni unde majoritatea populaţiei este de religie musulmană şi care fac parte din Uniunea Europeană şi altele care trebuie să aibă o perspectivă de integrare europeană. Nu are absolut nicio legătură cu credinţa. Însă trebuie să găsim o definiţie despre ceea ce este teritoriul european şi ceea ce nu este. Am refuzat clar Marocul atunci când această ţară a cerut să adere (la UE). Şi dacă întreb oamenii pe stradă, aici, la Bruxelles, dacă Budapesta, Sofia sau Belgradul fac parte din Europa, oamenii vor spune că sunt foarte departe, dar că fac parte din Europa. Însă când întreb dacă o regiune care are graniţă cu Irakul face parte din Europa, 99% îmi vor spune că nu”, a explicat el.

În ceea ce priveşte priorităţile sale, în cazul în care va ajunge preşedintele Comisiei Europene, Weber a declarat că următorul pas al dezvoltării Uniunii Europene trebuie să fie politica apărării şi politica comercială, fiind nevoie de o integrare mai profundă în ambele domenii. „Iar pentru a o obţine, statele membre trebuie să înlocuiască unanimitatea cu majoritatea calificată în aceste politici. Europa este deja un gigant economic şi are o politică comercială puternică. Însă suntem slabi din punct de vedere politic, iar eu vreau să creez un gigant politic. Însă vreau să fac şi propuneri concrete, pentru că UE are mulţi duşmani, înăuntru şi în afară, iar pentru a ne menţine uniţi trebuie să oferim soluţii”, a insistat Weber.

Referitor la politica de migraţie şi azil, conservatorul german a apreciat că una dintre propunerile-vedetă, mecanismul de redistribuire a refugiaţilor pe baza unui sistem de cote obligatorii, a eşuat, iar mai multe ţări, precum Ungaria şi Polonia, au refuzat fără drept de apel să accepte astfel de cote. „Toţi trebuie să respecte normele, şi din acest motiv susţin propunerea (actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude) Juncker, de a include în viitorul cadru financiar multianual un mecanism prin care statele membre să fie obligate să respecte deciziile luate. Însă cred totodată că în acest caz este nevoie de un dialog politic extins, trebuie să vorbim unii cu alţii”, a conchis conservatorul german.