Lobby-istă româncă, despre proiectul de OUG: Anumite persoane vor putea face lobby netransparent

​Anumite persoane vor putea face activități de lobby și reprezentare a intereselor în România , în continuare, în mod netransparent, din cauza unor excepții prevăzute în proiectul de ordonanță de urgență privind lobby-ul, pregătit de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, a declarat, pentru HotNews, liderul unei asociații profesionale de lobby-iști din România.

Laura Florea, președinta Asociației Registrul Român de Lobby și managing partner al firmei Point Public Affairs, consideră că proiectul de OUG „este o redare destul de fidelă a legislației austriece în materie” de lobby, motiv pentru care „sunt preluate atât aspectele pozitive, cât și lacunele și nefuncționalitățile acesteia”.

Ea se referă la lobby-iștii care lucrează individual, independent, fără să facă parte dintr-o socetate de lobby, precum și la organizațiile care nu au angajați, care ar fi exceptați de obligativitatea înregistrării în viitorul Registru de lobby prevăzut de proiectul de OUG:

„Ca și în legea austriacă, există o serie de excluderi sau omisiuni de la obligativitatea înregistrării, excluderi care nu se găsesc în reglementarea europeană, la care noi considerăm că ar trebui să ne raportăm. Cu titlu de exemplu sunt persoanele fizice, care sunt exceptate, ori există un număr semnificativ de furnizori de servicii de lobby, care activează ca persoane fizice autorizate – freelancers”.

„Un alt exemplu sunt grupurile de interese (asociații), care nu angajează personal de specialitate în domeniul lobbyului. Cel mai bun exemplu este Asociația Registrul Român de Lobby, pe care o reprezint, și care, în condițiile acestei legi, nu ar trebui să se înscrie în Registru, pentru că nu are angajați”.

„A nu se înțelege însă că cei care nu sunt înscriși nu vor avea voie să facă lobby. Ei vor putea face lobby în continuare fără probleme, doar că o vor putea face netransparent, nedeclarat. Legea nu trebuie să aibă aceste portițe de scăpare, pentru că nu-și va îndeplini menirea: aceea de a aduce transparență și acces echitabil al actorilor la procesul de adoptare a politicilor publice”, a mai spus Laura Florea.

O altă problemă pe care o văd lobby-iștii la proiectul de OUG se referă la faptul că se renunță la actualul Registrul Unic de Transparență a Intereselor – RUTI, care a fost deja constituit pe baze voluntare.

„Preluând legea austriacă, proiectul face abstracție de Registrul Unic de Transparență a Intereselor RUTI (www.ruti.gov.ro) , care funcționează de 3 ani la Guvern și unde sunt înscriși deja, voluntar, peste 170 de entități (societăți comerciale, asociații de afaceri, ONG-uri, thinktankuri, firme de consltanță). Credem că RUTI este o bază bună de plecare pentru noul registru și că nu ar trebui să reinventăm roata. De asemenea, RUTI, ca și în cazul Registrului Intereselor de la Bruxelles, prevede înregistrarea on-line, pe cănd Registrul care se prevede în noua lege se organizează pe lângă Registrul Comerțului, unde aplicanții se vor duce cu cereri și dosare cu șină. Birocratizarea trebuie evitată cu orice chip”, crede Florea.

De asemenea, ea se plânge și de amenzile de 50.000 – 300.000 de lei prevpăzute de proiectul de ordonanță de urgență pentru firmele care încalcă obșigațiile de înregistrare în viitorul registru de lobby.

„Aceste amenzi sunt de altfel excesive și inadecvate pieței din România – o piață mică, în formare, și vor avea ca efect evitarea înregistrării, întrucât mecanismele de control sunt oricum foarte greu de implementat”, susține președinta Asociației Registrul Român de Lobby.

În schimb, ea consideră că o variantă mai bună ar fi cea existentă în prezent în activitatea de lobby de la Bruxelles.

„De esența activității de lobby este conduita și etica, de aceea Registrul de la Bruxelles are un Cod de etică propriu și obligatoriu și mecanisme de avertizare pentru eventuale încălcări. Sancțiunea maximă acolo este radierea din Registru. Credem că un asemenea sistem ar fi mult mai adecvat, decât amenzi date pentru greșeli de înregistrare, care pot fi și involuntare, așa cum prevede acest proiect”.

În schimb, Laura Florea apreciază că proiectul de OUG de la Ministerul pentru Mediul de Afaceri „vizează transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor”.

„Față de proiectele anterioare, această inițiativă reprezintă un progres, întrucât obligativitatea înregistrării se aplică unui număr mai mare de categorii de actori care desfășoară activități de lobby pe lângă autoritățile administrației publice centrale și locale”, a mai afirmat ea.

În paralel, Asociația Registrul Român de Lobby a început un proces propriu de consultare cu mediul de afaceri și societatea civilă.

Demnitarii și funcționarii publici nu vor putea desfășura activități de lobby în domeniile lor de activitate, pentru influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale, prevede un proiect de ordonanță de urgență a Guvernului, de reglementare a activității de lobby în România, scos, luni, în dezbatere publică de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.