Sari direct la conținut

Mircea Miclea, despre reformele în educație acuzate de Iohannis că apar peste noapte: La dânsul, noaptea a ținut 4 ani și nu a făcut niciun document

HotNews.ro
Mircea Miclea, Foto: AGERPRES
Mircea Miclea, Foto: AGERPRES

​Avem prea multe schimbări și prea puține reforme în educație, atrage atenția Mircea Miclea, după ce președintele Klaus Iohannis a spus la deschiderea școlii că avem o meteahnă „numită reformită” și că și-a dorit ca proiectul România Educată “să nu apară «peste noapte»”. Contactat de HotNews.ro, fostul ministru a declarat „e o confuzie aberantă pe care o face președintele”. „Păi, la dânsul noaptea a ținut 4 ani și nu a făcut niciun document. Mă așteptam să vină cu o analiză coerentă”, a afirmat Miclea.

  • Președintele Klaus Iohannis a susținut luni, 10 septembrie, un discurs la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, cu ocazia deschiderii anului școlar preuniversitar 2018-2019
  • Liderul de la Cotroceni a spus că avem “o meteahnă – numită reformită” și că “legile sunt în continuare modificate mai des decât pot directorii, dascălii și părinții să se pună la curent”.
  • “Anticipând provocările cu care ne confruntăm, am lansat în urmă cu mai bine de doi ani «România Educată», un demers menit să identifice o viziune pe termen lung pentru învățământul românesc. (…) Mi-am dorit ca proiectul să nu apară «peste noapte»”, a afirmat Iohannis. Vezi aici declarațiile integrale făcute de Klaus Iohannis

Contactat de HotNews.ro, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a declarat că “nu trebuie să confundăm schimbarea cu reformele. Avem prea multe schimbări, avem prea puține reforme”.

Spre deosebire de o schimbare, o reformă este un demers coerent, care începe cu o fundamentare științifică, continuă cu un acord între principalii actori implicați și apoi se exprimă prin măsuri legislative, administrative și financiare. Acest lucru a fost făcut, după Revoluție, o singură dată: în perioada 2007-2011. În 2007 a fost analiza științifică, a fost publicat raportul România educației, România cercetării, un an mai tarziu a fost Pactul Național pentru Educație – un acord al principalilor actori, în baza pactului s-a facut o strategie, eu am scris-o, și în baza strategiei s-a facut legea și s-au luat apoi măsurile legislative. Aceasta este o reformă, are o coerență”, a afirmat Mircea Miclea.

Amintim că Miclea a fost președintele Comisiei prezidențiale pe educație, în mandatul lui Traian Băsescu, care a stat la baza legii educației aplicate în mandatul lui Daniel Funeriu.

Miclea a declarat că schimbările la legea educației 1/2011 “s-au făcut fără niciun fel de fundamentare științifică, fără niciun acord al actorilor, deci din pix. Asta este schimbare. Deci avem o inflație de schimbări, dar avem prea puține reforme – nu prea multe. E o confuzie aberantă pe care o face președintele”.

Dacă ar fi fost înțelept, ar fi reluat Pactul din 2008 și l-ar fi renegociat, dacă considera că nu este destul. Asta se putea face în foarte scurt timp și deja avea o bază comună de decizii coerente. Din păcate, nu s-a făcut nimic. Am văzut în discursul domnului președinte că a vorbit despre reformele care apar peste noapte. Păi, la dânsul noaptea a ținut 4 ani și nu a făcut niciun document”, a continuat Mircea Miclea.

Fostul ministru a spus că se aștepta “să vină cu o analiză coerentă, care să urmeze toate demersurile unei reforme, pe care le-am menționat anterior. Altminteri, de ce să faci?

Miclea a atras atenția că “principala problemă a educației este modul în care profesorii predau la clasă. Această problemă poate fi rezolvată, dacă se implementează mai multe măsuri:

  • 1. evaluarea performanțelor, introducerea criteriilor de performanță. Degeaba mărești salariile, dacă aceste măriri nu sunt condiționate de performanță didactică. Efectul măririlor salariale asupra calității predării va fi nul, pentru că și cei buni, și cei slabi au primit aceeași mărire de salariu. În 2004-2005 s-au dublat salariile profesorilor universitari, dar nu a crescut și calitatea actului didactic.
  • 2. Trebuie introdus masteratul didactic și formarea noilor profesori prin masterat didactic. Și în Finlanda, de exemplu, se face masterat didactic.
  • 3. Formarea continuă cu sens a personalului didactic și reducerea birocrației, în ceea ce-i privește pe profesori. Și trebuie urmărită performanța la școală, că asta e principala problemă”.

“Din păcate, constat că s-a deteriorat atât de mult nivelul de analiză educațională, încât actorii principali, de la partide până la guvern, nu sunt nici măcar capabili să selecteze problemele relevante, de cele nerelevante”, a declarat fostul ministru al Educației.

V-am dat exemplu de problemă relevantă: formarea profesorilor. Problemă nerelevantă: să corectezi greșelile de la manualul de Biologie. Problemele nerelevante, chiar dacă sunt rezolvate, nu schimbă sistemul. Premisa pentru a schimba sistemul este selecția probemelor relevante. Apoi sigur că trebuie să rezolvi, printr-un proces riguros”, a încheiat acesta.

Informații de background

Amintim că președintele Klaus Iohannis a anunțat încă de când s-a instalat la Cotroceni că educația este o prioritate a mandatului său. A vorbit în repetate rânduri despre Proiectul ‘România Educată’, concretizat până acum în mai multe dezbateri organizate cu diferiți actori din educație.

La solicitarea HotNews.ro, Administrația Prezidențială a anunțat că “vom putea lansa în dezbatere publică primele rezultate ale Proiectului ‘România Educată’ cel mai probabil până la începutul lunii iunie”. Suntem în septembrie 2018, iar președinția nu a făcut public niciun rezultat, încălcându-și promisiunea.

Citește și:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro