Dragnea îi somează pe șeful ANAF și pe ministrul de Finanțe să recupereze „sutele de mii de euro de la Iohannis”, pentru casa din Sibiu pierdută în instanță.  „Dacă nu au nevoie de ei, poate dăm drumul la o amnistie fiscală”

Liviu Dragnea i-a întrebat joi pe șeful ANAF, Ionuț Mișa, și pe ministrul de Finanțe dacă au de gând să recupereze „sutele de mii de euro” de la președintele Klaus Iohannis, pentru casa din centrul Sibiului pe care a pierdut-o definitiv în instanță în urmă cu doi ani.

Îi întreb pe Ionuț Mișa și „onor ministerul de Finanțe condus de dl Teodorovici” dacă au „de gând să recupereze sutele de mii de euro de la dl Iohannis”, a spus Dragnea, într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului.

”Îi intreb acum public, dacă au de gând, dacă au atât de mulți bani la buget și nu au nevoie de ei, poate dăm drumul la o amnistie fiscală, dacă sunt prea mulți bani și nu mai au loc în cuferele de la Trezorerie, de la dl Mavrodin. Îi întreb și eu, nu vreau să-i întreb la telefon, îi întreb public, pentru că este o întrebare pusă de multe ori în studiourile de televiziune, o întrebare legitimă, la care văd că nu răspunde nimeni. E făcută și plângerea penală împotriva dl Iohannis și nu numai, bineînțeles, o minge de ping pong între DNA, Parchetul de la Sibiu, adusă înapoi la DNA, pentru că le e frică. Acolo discutăm de niște case obținute prin fals și sute de mii de euro care nu se dau înapoi la statul român. Punct. Ca să nu vorbim despre chestiuni penale”, a spus Dragnea.

Discuția pe această temă a pornit de la o întrebare adresată liderului PSD de reporteră Realitatea TV. Dragnea a întrebat-o dacă a depus plângere penală la Parchetul General legată de o întrebare adresată de aceeași reporteră în urmă cu un an, și care viza posibile negocieri eșuate între el și reprezentanți ai statului Liviu Dragnea a acuzat că este o „întrebare dată de Gușă sau de Rareș Bogdan”.

„M-am săturat de aceste minciuni ordinare. Ori trebuie să aveți dovezi ori trebuie să faceți o plângere penală la Parchetul general”, a declarat șeful PSD. Reportera l-a întrebat atunci dacă el a prezentat dovezi atunci când a vorbit despre existenta unui stat paralel în România.

„O să primiți dovezile când Realitatea TV va plăti sutele de milioane de lei” datorate bugetului de stat, a replicat Dragnea. Curtea de Apel Pitesti a respins, în februarie 2017, contestația în anulare formulată de familia președintelui Klaus Iohannis în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanta, o hotărâre irevocabilă.

Contestația în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei instanței din noiembrie 2015, prin care cei doi soți au pierdut un imobil aflat în centrul Sibiului, s-a judecat la Curtea de Apel Pitești conform deciziei din 6 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Instanța supremă a admis atunci o cerere depusă de familia Iohannis, prin care s-a solicitat strămutarea procesului de la Curtea de Apel Brașov la o altă curte de apel din țară, decizia fiind definitivă. Potrivit presei locale, Klaus Iohannis a reclamat în cererea de strămutare faptul că judecătorii din Brașov nu îndeplinesc condiția de independența și imparțialitate, că urmare a presiunii exercitate de mass-media asupra lor, în cei 10 ani cât a durat procesul. În urmă articolelor apărute în presă, Carmen și Klaus Iohannis susțineau că pe plan local s-a creat un curent nefavorabil lor, aspect de natură a afecta, cel puțîn la nivel de aparență, imparțialitatea judecătorilor.

Carmen și Klaus Iohannis au depus o contestație în anulare, după ce au pierdut definitiv la Curtea de Apel Brașov un proces privind imobilul din centrul Sibiului. Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune cai de a o contesta. La dată de 12 noiembrie 2015, Curtea de Apel Brașov a respins un recurs declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Imobilul în cauza a făcut parte din averea soților Maria și Eliseu Ghenea, iar după decesul acestora, averea a trecut în anii ’70 în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat, fără a avea copii. Casă de pe stradă Nicolae Bălcescu din Sibiu, nr. 29, a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriași.

În anul 1999, contractele prin care chiriașii au cumpărat casă au fost anulate în instanța, la cererea fiului lui Nicolae Bastea, acesta din urmă fiind nepot al soților Ghenea. Casă ajunge apoi în proprietatea familiei Iohannis, care a cumpărat partea urmășilor lui Nicolae Bastea. Foștii chiriași au deschis procese în instanțe, pentru anularea contractelor prin care familia Iohannis a intrat în posesia imobilului din Sibiu, contestând calitatea de urmăș de drept a lui Nicolae Bastea.