Oficial european: Comisia Europeană monitorizează în cadrul MCV modificările la Codul de procedură penală

​Lupta anticorupție și sistemul judiciar sunt importante pentru mediul de afaceri, iar Comisia Europeană monitoriează, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justiție (MCV), modificările operate de Parlament, luni seara, asupra Codului de procedură penală, a declarat, miercuri, la București, un funcționar al Comisiei Europene.

Prezentă la o dezbatere asupra recomandărilor specifice de țară primite de România de la Bruxelles, Isabel Grilo, șefă de unitate în Directoratul General pentru Economie și Finnațe (DGECFIN) al Comisiei Europene, a fost întrebată în legătură cu faptul că executivul comunitar a menționat și chestiunile privind justiția din România în documentul său.

”Lupta anticorupție și sistemul judiciar fac obiectul MCV și, în acest context, se fac recomandări și o monitorizare tehnică. Motivul pentru care se menționează în preambul (la recomandări CE – n.r.) este faptul că, trebuie să recunoaștem, evoluțiile în aceste domenii (justiție și lupta anticorupție – n.r.) în România ca și în alte țări sunt un element important pentru mediul de afaceri. Prin urmare, pot avea impact asupra deciziilor cum ar fi cele de investiții, care fac parte din mediul de afaceri. Aceste lucruri nu sunt trecute în recomandările specifice de țară, dar sunt relevante pentru realizarea unui mediu pozitiv de dezvoltare economică și socială în țară, sunt un element important al cadrului general”, a răspuns Isabel Grilo.

Ea a menționat că modificările la Codul de procedură penală, votate luni seara de Camera Deputaților, sunt monitorizate de Comisia Europeană.

„Ceea ce s-a întâmplat în Parlament, noaptea trecută, este ceva ce va fi monitorizat de către colegii noștri care se ocupă de MCV”, a afirmat oficialul de la Bruxelles.

Proiectul PSD de modificare a Codului de procedură penală a fost votat luni seară târziu, cu câteva minute înainte de ora 22.00, de plenul Camerei Deputaților, în calitate de cameră decizională, după ore întregi de dezbateri și după o dezbatere în viteză în Comisia specială condusă de Florin Iordache, care a avut loc în aceeași zi. Proiectul merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, însă și cei de la PNL și cei de la USR au anunțat că îl vor ataca la Curtea Constituțională.

Reamintim că, 23 mai 2018, Comisia Europeană a dedicat situației justiției o semnificativă parte din analiza sa în cadrul recomandărilor specifice de țară 2018, pentru România, atrăgând atenția asupra evoluțiilor legislative din ultima vreme, afectării idependenței justiției și a cadrului legislativ anticorupție, asupra corupției din aparatul bugetar de la toate nivelurile, precum și asupra suspiciiunilor de fraudă din licitațiile publice, care afectează construcția de autostrăzi și spitale în țară:

• „Achizițiile publice eficiente și transparente rămân esențiale pentru abordarea principalelor provocări politice pentru România, inclusiv cheltuielile publice eficiente, lupta împotriva corupției și stimularea inovării și a creșterii durabile și favorabile incluziunii. România a înregistrat unele progrese în abordarea recomandărilor specifice de țară privind punerea în aplicare a strategiei privind achizițiile publice, însă planul nu este încă pe deplin implementat. În același timp, sporirea eficienței și utilizarea strategică a achizițiilor publice, controlul eficient și controlul fraudelor rămân provocări. Durabilitatea măsurilor luate și ireversibilitatea reformelor necesită o monitorizare continuă. Provocările privind eficiența și transparența asociate achizițiilor publice se aplică în special investițiilor mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova.

• Evoluțiile din ultimul an au pus în mare parte în discuție ireversibilitatea și durabilitatea progreselor substanțiale ale României în ceea ce privește reformarea sistemului său judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. Independența judiciară este pusă sub semnul întrebării și se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra cadrului juridic pentru combaterea corupției, în timp ce progresul în ceea ce privește provocările rămase este reținut în continuare. Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție 2016-2020 care dezvoltă măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției progresează la nivel tehnic, dar este nevoie de un sprijin politic mai tangibil, deoarece problemele legate de corupție și guvernare în sectorul public persistă la toate nivelurile și se numără printre principalele provocări pentru mediul de afaceri.

• În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare pe justiție (MCV), Comisia continuă să monitorizeze reforma judiciară și lupta împotriva corupției în România. Prin urmare, aceste domenii nu sunt acoperite de recomandările specifice de țară pentru România, dar sunt relevante pentru dezvoltarea unui mediu socio-economic pozitiv în țară”.