Anchetă: Suspiciuni de corupție la nivelul raportorilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Cezar Preda apare pe lista neagră

Mai mulți foști sau actuali aleși în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) fac obiectul unei „puternice suspiciuni” de corupție, potrivit AFP. Proveniți din parlamentele naționale ale unora dintre cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, acești politicieni sunt suspectați că au fost „cumpărați” de autoritățile de la Baku în schimbul votului lor, în ianuarie 2013, în cazul unui raport care denunța situația prizonierilor politici din fosta republică sovietică. Pe lista neagră figurează și liberalul Cezar Preda care este acuzat, printre altele, că ar fi avut interese de afaceri în zonă.

Potrivit raportului unei comisii de anchetă internă a APCE, în ultimii ani, în timp ce Azerbaidjan își făcea lobby pe lângă acest organism, raportorii privind respectarea drepturilor omului au fost selectați mereu din rândul politicienilor ”prieteni” ai statului respectiv. Pe lista raportorilor respectivi apare și liberalul Cezar Preda.

Preda a fost principalul raportor pentru Azerbaidjan, alături de austriacul Stefan Schennach. Cei doi au vizitat Azerbaidjan de mai multe ori, ocazie cu care au făcut mai multe declarații controversate în ceea ce privește situația drepturilor omului, în special Preda. Un membru al secretariatului APCE audiat de comisia de anchetă a lansat acuzații la adresa lui Cezar Preda, care ar fi ales să viziteze Azerbaidjan doar pentru a pariticipa la Grand Prix. Cazarea a fost achitată cash de către un necunoscut. Ulterior, s-ar fi spus că suma a fost achitată de ambasada României.

Un alt punct controversat este legat de întâlnirile cu autoritățile locale, în timpul misiunii de observare a alegerilor parlamentare din 2016. Comisia de anchetă constată că, indiferent dacă a fost sau nu influențat în misiunea sa, Cezar Preda nu a acționat cu responsabilitate, în calitatea sa de raportor, și nu s-a abținut de la acțiuni care pun sub semnul întrebării neutralitatea sa de raportor.

Potrivit martorilor citați în raport, Preda a avut un comportament inadecvat în cadrul vizitelor sale.Spre exemplu, a arătat un interes personal și și-a invitat membri ai familiei în Azerbaidjan. Costurile călătoriilor sale au fost achitate într-o manieră neobișnuită, nu a avut o atitudine pro-activă, a lipsit de la întâlnirile oficiale ale delegației APCE, în timp ce a efecutat alte tipuri de călătorii, în afara protocolului.

În același timp, corpul diplomatic de la Baku susține că Cezar Preda are interese de afaceri în Azerbaidjan.

Cezar Preda insistă că acuzațiile care i se aduc nu au legătură cu fapte de corupție și că, în misiunile sale, ar fi elaborat cel mai critic raport la adresa Azerbaidjanului.

”Vreau să facem două precizări. Eu sunt acuzat pentru abateri de la codul de conduită etică. Modul în care este judecat un raportor este în baza raportului pe care îl prezintă. Am prezentat cel mai critic raport la adresa Azerbaidjanului. Aceste alegații nu sunt de corupție. Să spui că Cezar Preda are afaceri cu petrol în Azerbaidjan, vă dați seama ce prostie? Familia mea a fost în Azerbaidjan în timpul Jocurilor Europene, au fost foarte mulți români acolo. Eu atunci nici nu eram raportor pe Azerbaidjan. Soția și fata mea au fost acolo, au stat trei zile, s-au întors, foarte bine. Ce nu e normal în asta? Pentru jurnaliști e normal să dezbateți aceste lucruri. La absolut toți raportorii le-au găsit câte un articol din codul de conduită. Nu zic de cei acuzați de corupție, e treaba lor”, a declarat Preda, la Antena 3.

Acuzațiile la adresa lui Cezar Preda fac parte dintr-un raport voluminos de peste 200 de pagini, care a fost făcut public la un an după ce APCE a demarat o anchetă pentru a face lumină în acest dosar denumit „Caviargate” sau „diplomația de caviar”.

Concluzia este următoarea: există „o puternică suspiciune ca unii membri actuali și foști ai APCE au fost angajați în activități de corupție în favoarea Azerbaidjanului”. Unii dintre ei au beneficiat de caviar, covoare și nopți de cazare în hotelurile de lux din Baku dar în special de plăți „grase” pentru „activități de lobby” în beneficiul regimului.

„Parlamentarii implicați sunt invitați să își suspende activitatea în perioada în care o comisie (a APCE) va examina situația caz cu caz”, a declarat duminică seara președintele APCE, Michele Nicoletti, într-o conferință de presă. Printre aceștia figurează Eduard Lintner, un fost parlamentar german din CSU, aliatul bavarez al partidului lui Merkel, CDU, care ar fi primit 800.000 de euro prin intermediul unor societăți-paravan.

O actuală deputată a CDU, fostă membră a APCE, Karin Strenz, este acuzată că ar fi fost plătită de către societatea lui Eduard Lintner, calificat drept „lobbyistul-cheie” al Azerbaidjanului. „Muncă de subminare” Raportul se concentrează în special pe fostul președinte al APCE, spaniolul Pedro Agramunt, care a demisionat în octombrie 2017, din cauza suspiciunilor care îl vizau. Raportul evocă mai multe „elemente” care dovedesc că Pedro Agramunt ar fi jucat un rol „determinant” în adoptarea de către APCE a unor decizii „favorabile Azerbaidjanului”.

„Puternice suspiciuni” de corupție sunt legate și de ascensiunea sa la președinția grupului Partidului Popular European (PPE), un ultim pas înainte de a prelua șefia APCE. Printre figurile centrale ale dosarului apare și parlamentarul italian Luca Volontè, vizat de la finalul lui 2016 de o procedură judiciară în țara sa pentru spălare de bani. Acesta este suspectat că a acceptat aproape 2,4 milioane de euro din partea puterii de la Baku.

Potrivit anchetatorilor mandatați de APCE, Luca Volontè „a jucat un rol determinant în munca de subminare” care viza respingerea raportului din 2013 privind prizonierii politici azeri. Și el ar fi primit numeroase plăți „provenit din Azerbaidjan prin intermediul unor societăți-paravan britanice”. Dosarul „Caviargate” a fost denunțată anul trecut de mai multe ziare europene printre care Le Monde, The Guardian și Süddeutsche Zeitung. Raportul a fost realizat de trei experți, fostul judecător antitero francez Jean-Louis Bruguière, britanica Nicolas Bratza, fost președinte al Curții Europene pentru Drepturile Omului, și jurista suedeză Elisabet Fura.