Finantarea universitatilor si sanctionarea productivitatii in cercetare - in date

Finantarea universitatilor si sanctionarea productivitatii in cercetare – in date

Publicarea Repartiției preliminare a locurilor bugetate pentru Universitățile din România a stârnit controverse și acuzații privind politica Ministerului. Ce priorități în cercetare reflectă această decizie? În funcție de ce valori și rezultate sunt recompensate sau sancționate Universitățile? Intrebarea este cu atât mai relevantă cu cât criteriile de angajare și promovare a cadrelor didactice din învățământul universitar se referă aproape integral la performanța în cercetare.

În cele ce urmează vom apela la datele privind productivitatea în cercetare raportate de Universități pe platforma Academis [1] pentru a examina relația dintre modul de alocare a locurilor bugetate și rezultatele de cercetare raportate.

Dacă împărțim universitățile în două categorii – cele aflate peste media, respectiv sub media productivității științifice calculate la nivel național – pare că finanțarea acordată de Minister nu are nicio legătură cu rezultatele activității de cercetare din mediul universitar. Excepția notabilă o constituie finanțarea programelor de masterat, unde universitățile sub-performante sunt câștigătoare: ele primesc în medie cu 9% mai mult față de repartizarea anterioară.

Tabelul 1. Modificările procentuale medii produse la nivelul universităților în numărul total de locuri bugetate, în funcție de productivitatea lor în cercetare

Modalitate de citire: Universităților care se situează sub media productivității științifice naționale le sunt alocate, în medie, cu 9% mai multe locuri la studiile de master; Universităților care se situează peste media productivității științifice naționale le sunt alocate la master, în medie, cu 3% mai puține locuri bugetate.

Totuși, tabloul devine mai interesant dacă examinăm datele în funcție de tipul universității (Tabelul 2). Astfel, observăm că modalitatea de alocare recompensează întrucâtva productivitatea științifică în cazul universităților tehnice. În cazul universităților medicale și de arte, finanțarea acordată nu ține cont de productivitate ci doar de domeniu, sancționând zona artistică și prioritizând zona medicală. Surprinzător, în cazul instituțiilor de învățământ superior generaliste, universitățile situate peste media productivității, calculată la nivel de domeniu, pierd cele mai multe locuri, fiind sancționate mai intens decât cele mai puțin performante.

Tabelul 2. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților ca valoare absolută pe tipuri de universități

		Universități care se situează peste media productivității științifice, la nivel de domeniu	Universități care se situează sub media productivității științifice, la nivel de domeniu	Universități care nu au raportat producția științifică
Universități tehnice și militare	Total	+74	+13	+61
Universități tehnice și militare	Număr univ.	3	9	6
Universități medicale	Total	+22	+52	+13
Universități medicale	Număr univ.	2	2	6
Universități generaliste	Total	-513	-24	-122
Universități generaliste	Număr univ.	4	7	9
Universități de arte	Total	-40	-13	-5
Universități de arte	Număr univ.	2	1	3

Modalitate de citire: Universităților cu profil tehnic sau militar situate peste media productivității științifice la nivel de domeniu le sunt alocate, în medie, cu 74 mai multe locuri bugetate; Universităților generaliste situate peste medie le sunt scăzute, în medie, 513 locuri.

O tendință asemănătoare se observă în Tabelul 3, care examinează sancțiunile și recompensele în funcție de nivelurile de studii. La nivelul doctoratului, unde productivitatea științifică ar trebui să fie un criteriu important, observăm că de regulă performanța în cercetare nu contează. Mai mult decât atât, putem spune că productivitatea este de fapt pedepsită, în special în cazul universităților generaliste.

Tabelul 3. Modificări în numărul mediu de locuri bugetate repartizate universităților, în valoare absolută, pe tipuri de universități și cicluri de învățământ

		Universități care se situează peste media productivității științifice, la nivel de domeniu	Universități care se situează sub media productivității științifice, la nivel de domeniu	Universități care nu au raportat producția științifică
Universități tehnice și militare	Licență	-19	+8	+13
	Master	+92	+5	+49
	Doctorat	+1	+0	-1
Universități medicale	Licență	+8	+36	+8
	Master	+12	+17	+5
	Doctorat	+2	-1	+0
Universități generaliste	Licență	-192	-23	-68
	Master	-283	0	-52
	Doctorat	-38	-1	-2
Universități de arte	Licență	-26	-11	-3
	Master	-11	-2	-1
	Doctorat	-3	0	-1

În ceea ce privește ariile de studiu, Tabelul 4 pune în evidență o redistribuire a locurilor către universitățile tehnice, militare, medicale și de agronomie în detrimentul universităților tradiționale cu profil generalist, cu profil economic sau administrativ și cu profil artistic.

Tabelul 4. Fluctuația numărului de locuri alocate de la bugetul de stat la nivel de universitate pe cicluri de învățământ

	Total	Doctorat	Master	Licență
Profil generalist	-2716	-113	-1234	-1369
Economie și științe administrative	-404	-89	+37	-352
Arte	-120	-9	-30	-81
Profil sportiv	-13	0	-4	-9
Construcții	-13	-4	+5	-14
Arhitectură	+20	-3	+5	+18
Agronomie și medicină	+85	-2	+55	+32
Medicină	+144	+6	+33	+105
Științe militare	+268	+14	+126	+128
Profil tehnic	+366	-13	+430	-51

Concluzie

În ansamblu, alocarea locurilor bugetate penalizează universitățile de arte și mai ales universitățile generaliste, cele mai defavorizate fiind cele situate peste media productivității științifice. Această alocare este valabilă inclusiv pentru locurile la studii doctorale, în ciuda importanței pe care ar trebui să o aibă în acest caz productivitatea în cercetare.

Acest articol a fost scris de Ștefania Matei și Cosima Rughiniș, Universitatea din București.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Finantarea universitatilor si sanctionarea productivitatii in cercetare – in date

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală