Curtea Constitutionala dezbate sesizarile PNL si Inaltei Curti asupra modificarilor la Legea 317 privind organizarea si functionarea CSM
Sesizarile formulate de PNL si de Inalta Curte de Casatie si Justitie asupra modificarilor la Legea 317 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vor fi dezbatute marti de judecatorii Curtii Constitutionale, scrie News.ro. Pana acum, CCR s-a pronuntat asupra contestatiilor la modificarile celorlalte doua legi ale justitiei – Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si Legea 304/2004 privind organizarea judiciara – si a admis partial criticile de neconstitutionalitate.
In 29 decembrie 2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat Curtea Constitutionala, considerand ca opt articole din Constitutie sunt incalcate prin modificarile adoptate de Parlament la legea privind organizarea instantelor si parchetelor si legea privind organizarea si functionarea CSM.
O grava incalcare a Constitutiei este considerata alegerea presedintelui CSM doar prin votul judecatorilor alesi in Consiliu, iar a vicepresedintelui doar de catre procurorii membri.
De asemenea, ICCJ considera ca verificarea, de catre comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaratiilor date de magistratii alesi in CSM, conform carora nu sunt ofiteri acoperiti sau colaboratori, incalca separatia puterilor in stat.
De asemenea, in privinta modificarilor aduse Legii 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), PNL a identificat vicii de neconstitutionalitate de natura a invalida proiectul de lege in ansamblul sau, atat in raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cat si in raport cu reglementari contrare legii fundamentale, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.
In sesizare se arata ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii incalca art. 133 alin. 3 din Constitutie, intrucat la alegerea presedintelui Sectiei de judecatori, care este de drept presedinte al CSM, participa membrii de drept si cei doi reprezentanti ai societatii civile, pe care legiuitorul constituant i-a eliminat din procedura de alegere a presedintelui CSM, tocmai pentru a se asigura ca organul care garanteaza independenta justitiei este condus de un presedinte care a fost validat prin votul magistratilor din adunarile generale ale acestora.
Totodata, liberalii spun ca este restrans dreptul procurorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, si dreptul judecatorilor de a candida, de a alege si de a fi alesi in functia de vicepresedinte al Consiliului Superior al Magistraturii este restrans. Este operata o discriminare in randul membrilor CSM (magistrati vs. reprezentanti ai societatii civile). Cu alte cuvinte, judecatorii nu isi pot exprima optiunea pentru functia de vicepresedinte, procurorii nu o pot face pentru functia de presedinte, in vreme ce reprezentantii societatii civile o pot face, se mai arata in sesizare.
PNL mai arata ca Ministrul Justitiei, presedintele ICCJ, procurorul general, membri de drept ai CSM, sunt abilitati sa voteze in sectiile de judecatori/procurori, in conditiile in care prevederea constitutionala este clara si precisa cu privire la componenta celor doua sectii. Prin urmare, nefiind membri nu au dreptul de a decide in cadrul sectiilor.
Pe 30 ianuarie, Curtea Constitutionala a decis ca modificarile la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor contin dispozitii neconstitutionale si a cerut redefinirea erorii judiciare si a relei credinte, precum si a gravei neglijente.
In ceea ce priveste modificarile aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, CCR a admis partial criticile de neconstitutionalitate. Curtea a stabilit insa ca nu este nicio problema de neconstitutionalitate legat de infiintarea unei sectii speciale pentru anchetarea procurorilor si judecatorilor.
Legea privind functionarea CSM a fost ultima din pachetul celor trei legi ale justitiei modificate in procedura de urgenta accelerata in Parlament, in decembrie 2017.
Una dintre modificari vizeaza introducerea de noi conditii pentru ca un magistrat sa ajunga membru CSM: vechime de minimum 7 ani si sa nu fi fost sanctionat disciplinar in ultimii trei ani. „Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei, cu o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 7 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani”, se arata in noul alineat (1) al articolului 7 din legea 317/2004. Actul normativ in vigoare prevede ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei.
O alta modificare adusa luni legii 317/2004 ii obliga pe mebrii CSM sa depuna „o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu au un interes personal ce influenteaza sau ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevazute de lege”.