Autoritatile de la Bruxelles se pregatesc sa ceara o crestere importanta a contributiilor la viitorul buget al UE
Autoritatile de la Bruxelles se pregatesc sa ceara o crestere importanta a contributiilor pentru viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene, dupa 2020, pentru a sustine puterea financiara a acesteia dupa Brexit si pentru a putea face fata unor noi obiective strategice, relateaza Financial Times, citat de news.ro.
Comisia Europeana va incepe sa dezbata forma viitorului buget pe termen lung al Uniunii, care va deveni unul dintre cele mai disputate subiecte de lupta politica in 2018. Liderii UE vor discuta prioritatile la un summit programat in luna februarie, iar in luna mai va fi facuta o propunere oficiala.
Negocierile referitoare la buget sunt de regula intens disputate la Bruxelles, pentru ca au nevoie de unanimitate si pun in opozitie contributorii neti mari, cum sunt Germania si Franta, cu beneficiari neti ca Polonia si Ungaria.
Bugetul aferent perioadei 2014-2020, in valoare de 960 de miliarde de euro, a avut nevoie de aproape 18 luni si de mai multe summituri UE pentru a fi convenit.
De aceasta data, dificutatile sunt amplificate de trei factori: iesirea Marii Britanii din UE lasa un gol de finantare de pana la 10 miliarde de euro pe an, din 2021; solicitarile de fonduri suplimentare pentru migratie si zona euro; si tensiunile dintre est si vest in probleme ca impartirea refugiatilor intre statele membre sau aplicarea legii.
Comisarul pentru Buget, Gunther Oettinger, a spus ca jumatate din acest deficit de finantare ar trebui sa fie acoperit prin reducerea unor cheltuieli, iar restul prin suplimentarea fondurilor de catre contributorii neti. Chiar si cu aceasta abordare, este probabil ca plafonul auto-impus din produsul national brut al UE, de 1%, sustinut de Germania si respectat de peste 10 ani, sa fie depasit.
Comisarul pentru Agricultura, Phil Hogan, a intrebat in decembrie, referitor la optiunile de acoperire a deficitului de finantare, daca statele membre sunt pegatite sa isi majoreze contributiile de la 1% din produsul national brut la 1,1-1,2%.
Intre contributorii neti, Olanda si Suedia vor face probabil o prioritate din reformarea modului in care este utilizat bugetul UE.
Negocierile referitoare la bugetul UE vor forma un element cheie in dezbaterile mai largi privind viitorul Europei. Germania va dori sa se asigure ca tari ca Polonia si Ungaria respecta valorile europene majore, cum ar fi respectarea legii, in schimbul unei contributii financiare mai mari.
Alte planuri includ crearea unui buget pentru migratie, care ar reprezenta reformarea si centralizarea diferitelor fonduri existente in prezent.