FOTOGALERIE Bilant al marilor proiecte de infrastructura din Bucuresti la final de an: doar doua proiecte din 4 au fost finalizate. Lucrarile de largire a str. Fabrica de Glucoza si a parcarii park&ride de pe Sos. Pantelimon nu au mai inceput

La inceputul acestui an, in Bucuresti erau in lucru 4 proiecte mari de infrastructura: Pasajul subteran de la Piata Sudului, Pasajul de la Ciurel, Pasajul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu, largirea bd. Liviu Rebreanu (etapa II). Primaria Capitalei a reusit sa finalizeze doar Pasajul de la Piata Sudului si largirea bd. Liviu Rebreanu. In ceea ce priveste pasajele de la Ciurel si de la Nicolae Grigorescu, desi primarul Gabriela Firea a spus ca se vor finaliza in acest an, inca mai este de lucru. Lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza si la parcarea park&ride de la capatul Sos. Pantelimon, programate pentru acest an, nu au mai inceput.

Pasajul Ciurel

Pasajul de la Ciurel este departe de a fi gata, desi primarul general Gabriela Firea anunta la jumatatea lunii noiembrie ca acesta va fi gata pana la finalul anului. Lucrarile au progresat in ultimele luni, insa probabil va fi gata abia peste 6 luni, in cel mai optimist scenariu, tinand cont si de perioada de iarna. Pana acum s-au finalizat rampa de acces dinspre Dambovita, pilonii principali, mare parte din corpul podului insa mai sunt de executat lucrari semnificative: supratraversarea Sos. Virtutii, rampele si ancorarea si tensionarea hobanelor.

Pasajul de la Ciurel este realizat in proportie de 85%, iar constructorul a dat asigurari Primariei Capitalei ca lucrarile se vor finaliza in acest an, anunta primarul General Gabriela Firea la jumatatea lunii noiembrie.

„Am venit astazi pe santier pentru a vedea daca realitatea de pe hartie corespunde cu cea din teren. Lucrarile la Penetratia ‘Splaiul Independentei-Ciurel-Autostrada Bucuresti – Pitesti sunt in grafic, Nodul Rutier Virtutii este gata in proportie de 85%. Le-am solicitat tuturor celor implicati in realizarea acestui obiectiv de investitii sa accelereze ritmul de lucru, astfel incat sa se poata avansa cat mai mult, pana ce conditiile meteo o vor permite. Constructorul ne-a dat asigurari ca respecta termenele asumate si ca lucrarile la nodul rutier se vor finaliza in acest an”, a declarat primarul Gabriela Firea in luna noiembrie.

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1. Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile au fost oprite la cateva luni dupa ce au inceput atat din cauza litigiilor cat si din motive financiare. In 2014 au fost reluate.

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Pasajul de la Ciurel face parte din acest proiect.

Pasajul Nicolae Grigorescu

Fata de inceputul anului, aceasta lucrare a progresat semnificativ, fiind realizat tot podul, mai putin rampa de acces dinspre cartierul Titan. Lucrarile s-au blocat din cauza firelor de inalta tensiune care trec pe deasupra pasajului. In noiembrie 2016, reprezentantii municipalitatii spuneau ca pasajul este aproape gata si lucrarile se vor finaliza in 6 luni.

Strapungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu consta in largirea B-dului Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri si largirea trotuarelor la 5 metri. La intersectia bulevardului Nicolae Grigorescu cu Splai Dudescu va fi construit un pasaj suprateran rutier peste raul Dambovita. Pasajul rutier va avea cate doua benzi pe sens. In etapa a doua artera va ajunge pana in Soseaua Oltenitei.

Aceasta artera este parte a inelului median al Municipiului Bucuresti si asigura descarcarea traficului de pe artera Vitan – Barzesti. Odata cu finalizarea A3, va asigura dirijarea traficului catre zona de sud a orasului.

Proiectul a fost inceput in martie 2010 si ar fi trebuit incheiat la sfarsitul anului 2012. Lucrarea a fost insa blocata circa patru ani din cauza exproprierilor deoarece Consiliul General al Municipiului Bucuresti nu a aprobat exproprierile, estimate la o valoare de 35 milioane lei (8 milioane euro). In urma unei licitatii, valoarea proiectului a fost stabilita la 90 milioane lei. Lucrarile au fost reluate in luna martie 2014. Exproprierile pentru prima etapa a lucrarii sunt estimate la 30,9 milioane de lei.

Parcarea park&ride de la capatul Soselei Pantelimon

Pe locul unde trebuia sa fie parcarea park&ride de la capatul Sos. Pantelimon se afla in continuare o groapa. Primarul general, Gabriela Firea, a declarat in luna noiembrie ca lucrarile vor incepe in acest an, insa nu s-a tinut de cuvant. Primaria Capitalei are in elaborare un plan urbanistic pentru realizarea parcarii, insa acesta inca nu a fost aprobat. Abia dupa aprobarea documentului se poate elibera autorizatia de construire si pot incepe lucrarile.

Parcarea face parte din proiectul de reabilitare a Soselelor Iancului-Pantelimon si trebuia terminata la finalul anului 2014. Initial, primaria a vrut sa faca parcarea subteran, iar apoi s-a razgandit si a decis sa o faca suprateran, fiindca este mai ieftin si incap mai multe locuri de parcare. In plus, santierul a fost blocat din cauza intrarii in insolventa a constructorului, apoi au fost probleme cu consultantul.

Pe gard este pus in dezbatere publica planul urbanistic

Simulare – cum va arata parcarea; Foto: PMB

Largire strada Fabrica de Glucoza

Lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza nu au inceput nici in acest an desi la inceputul anului autoritatile au fost optimiste si au alocat in buget banii necesari demararii proiectului – circa 15 milioane lei . Proiectul este esential pentru Bucuresti deoarece aceasta strada va prelua o parte din traficul de pe autostrada A3, cand aceasta va intra in Capitala. In plus, in zona s-au construit mai multe cladiri de birouri si locuinte, iar cei care locuiesc sau lucreaza stau blocati pe aceasta artera zeci de minute.

„In acest moment este in curs de elaborare proiectul tehnic. Ordinul administrativ de incepere a prestarii serviciilor de proiectare a fost dat incepand cu 03.07.2017. Dupa finalizarea proiectului tehnic – in 5 luni- vom demara procedurile de obtinere a autorizatiei de construire pentru inceperea efectiva a lucrarilor de executie”, se arata intr-un raspuns trimis de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, in septembrie 2017.

Municipalitatea motiveaza intarzierile prin faptul ca a fost semnat contractul de proiectare si executie lucrari nr. 263/23.06.2017 intre Primaria Municipiului Bucuresti si Asocierea S.C. STRACO GRUP S.R.L.-S.C. TRACON S.R.L.-S.C. PRIMACONS GROUP S.R.L. abia in data de 23.06.2017, din cauza contestatiilor.

Termenul de finalizare a lucrarilor este de 18 luni incepand cu data ordinului de incepere, din care 5 luni proiectarea. Lucrarile presupun largirea arterei la doua benzi pe sens, amenajarea de trotuare si parcari si costa 48.228.719,48 lei. In bugetul Primariei Capitalei pe anul 2017 s-au alocat pentru aceasta lucrare 15 milioane lei.

Primaria Capitalei a decis sa largeasca strada Fabrica de Glucoza, inca din 2010, aceasta lucrare fiind necesara pentru preluarea traficului de pe autostrada A3 Bucuresti – Ploiesti, atunci cand ea va intra in Capitala. Tot in 2010, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat culoarul de exproprieri si despagubirile – 163 milioane lei. Lucrarea nu a inceput, in 2014 s-a modificat legislatia, iar hotararea prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici si exproprierile trebuia re-aprobata.

Primaria a redus suma necesara exproprierilor de la 163 milioane lei la 60 milioane lei, insa proiectul a fost reaprobat abia in primavara anului 2015 din cauza scandalului dintre partidele politice din CGMB si conducerea primariei, consilierii fiind nemultumiti de costul mare al exproprierilor.

In bugetul pe anul 2015 au fost prevazuti pentru aceasta lucrare circa 55 milioane lei. Primarul de la acel moment al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in mai multe randuri ca lucrarile de largire a strazii Fabrica de Glucoza vor incepe in 2015, existand bani in buget pentru lucrare. Cu toate acestea, reprezentantii municipalitatii au dat dispozitiile de expropriere abia in 2016.

Largirea bd. Liviu Rebreanu, intre bd. Nicolae Grigorescu si 1 Decembrie 1918

Primaria Capitalei a finalizat in luna iunie lucrarile la tronsonul II al bulevardului Liviu Rebreanu, respectiv zona delimitata intre Bulevardul Nicolae Grigorescu si Bulevardul 1 Decembrie 1918.

Lucrarile de modernizare au cuprins: amenajarea a 507 locuri noi de parcare, modernizarea liniei de tramvai, a retelei de contact, a peroanelor statiilor de tramvai, a carosabilului, a trotuarelor si a pistei pentru biciclete, amenajarea a aproximativ 2500 mp spatii verzi, refacerea semaforizarii de la intersectia cu bd. 1 Decembrie 1918, Barajul Dunarii si Barajul Sadului, devierea retelelor edilitare pe acest culoar (apa, canalizare, Net City) si refacerea bransamentelor, inlocuirea retelei de termoficare si lucrari de modernizare a infrastructurii si suprastructurii stradale, reamenajarea intersectiilor, extinderea sistemului de management al traficului si in intersectiile situate pe acest tronson, modernizarea sistemului de iluminat public pe aceasta artera.

Lucrarile de modernizare a Bulevardului Liviu Rebreanu au inceput in anul 2010 si au fost impartite in doua tronsoane: tronsonul 1, intre Camil Ressu – Nicolae Grigorescu si tronsonul 2, intre Nicolae Grigorescu si 1 Decembrie, fiecare dintre aceste tronsoane avand cate doua benzi pe sens.

Primaria Capitalei a terminat lucrarile de reabilitare a bulevardului Liviu Rebreanu, portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu, la inceputul anului 2014. Au fost refacute partea carosabila, trotuarele si linia de tramvai, s-au amenajat parcari in spic pe marginea drumului si s-au trasat marcajele rutiere. Pistele de biciclete au fost amenajate pe trotuar, pe anumite portiuni. In 2015 s-au facut lucrari si pe portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si Aleea Barajul Dunarii, unde nu a fost nevoie de exproprieri.

Modernizarea bd. Liviu Rebreanu, bucata cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu, a inceput in 2010 si avea termen de finalizare noiembrie 2013.

Modernizarea bulevardului pe acest segment a costat 17 milioane de euro, contractul pentru realizarea lucrarilor fiind atribuit asocierii Euro Construct – PACO.

Pasaj Piata Sudului

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a inaugurat in luna iulie pasajul rutier subteran de la Piata Sudului. Lucrarea a inceput pe fonduri europene, in mai 2014, si trebuia finalizata pana la finalul anului 2015. Cum acest lucru nu s-a intamplat, s-au pierdut banii europeni, din valoarea totala a proiectului de circa 127 milioane lei (83 milioane fonduri UE), s-au absorbit doar 18 milioane lei, diferenta fiind pusa de la bugetul local.

Primarul Gabriela Firea a declarat la inaugurare ca a preluat lucrarea cand aceasta se afla la 60%, iar acest proiect a fost blocat din cauza prostului management si necesitatii de a fi mutate retelele de utilitati care se aflau sub pasaj. Primarul a spus ca pasajul va fluidiza traficul in zona si va scadea cu 70% timpul de asteptare.

Lucrarile la pasaj au inceput in mai 2014, investitia ridicandu-se la 127 de milioane de lei. Constructorul a fost Asocierea Astaldi – Euroconstruct. Proiectul a demarat pe fonduri europene si trebuia terminat pana la finalul anului 2015. Fiindca acest lucru nu s-a intamplat, termenul a fost prelungit pana la 30 iunie 2016.

Ulterior, fiindca nici acest termen nu a fost respectat, pentru ca banii europeni absorbiti deja sa nu fie returnati Comisiei Europene, avand in vedere gradul de intarziere a lucrarilor, reprezentantii Municipalitatii au semnat Actul Aditional la Contractul de finantare, prin care Municipiul Bucuresti este obligat sa finalizeze lucrarile cel tarziu pana in decembrie 2018.

Pana pe 30 decembrie 2015, Primaria a absorbit 18 milioane de lei din 83 milioane lei fonduri europene, iar dupa aceasta data nu s-au mai facut deconturi din bani europeni. Diferenta s-a platit de la bugetul local.

FOTOGALERIE Bilant al marilor proiecte de infrastructura din Bucuresti la final de an: doar doua proiecte din 4 au fost finalizate. Lucrarile de largire a str. Fabrica de Glucoza si a parcarii park&ride de pe Sos. Pantelimon nu au mai inceput

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”