De ce ies atat de multi detinuti din inchisori? Cum au modificat PSD, ALDE si UDMR legea in Parlament astfel incat sa beneficieze de legea recursului compensatoriu cat mai multi puscariasi

Proiectul de lege initiat de guvern privind recursul compensatoriu a fost modificat in Parlament intr-un punct esential, astfel incat sa beneficieze cat mai multi detinuti, chiar si cei care nu au stat in celule supraaglomerate sau in conditii precare. Este suficient sa fi fost detinuti in penitenciare in care s-au semnalat astfel de situatii, ca automat legea li se va aplica si lor. Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat vineri ca, pana joi la miezul noptii, au iesit din penitenciar 529 de detinuti: “Este mult si pentru orice asteptare a mea. Nu credeam ca impactul era atat de mare, dar, sigur, este efectul legii’.

Astfel, PSD, ALDE si UDMR au modificat din proiectul de lege sintagma “cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut” cu sintagma “cazarea unei persoane în oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene”.

Varianta propusa in proiectul de lege transmis de Guvern

• În sensul prezentului articol, se consideră executare a pedepsei  într-un spaţiu necorespunzător  cazarea  într-un  spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează,  excluzând  suprafaţa grupului  sanitar şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerei de deţinere la numărul  de  persoane  cazate  în  camera  respectivă,  indiferent de dotarea spaţiului  respectiv, potrivit evidenţelor proprii fiecărui loc de deţinere.

Varianta adoptata de Parlament la propunerea deputatilor PSD, ALDE si UDMR

• În sensul  prezentului  articol, se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea  unei persoane în oricare  centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele Europene.

In plus, proiectul de lege prevedea in varianta guvernului ca la 30 de zile executate in conditii necorespunzatoare se adauga 3 zile considerate executate, iar Parlamentul a plusat la 6 zile considerate executate.

Sorin Dumitrascu, fost director ANP si expert in penitenciare in programe europene, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca modificarea operata in Parlament se datoreaza faptului ca “initiatorii au realizat ca o categorie vizata pentru a beneficia de aceasta lege nu va fi inclusa tocmai pentru ca, in fapt, au beneficiat de conditii bune in camerele in care au fost cazati in penitenciare.

Astfel de beneficii pentru detinutii deja „protejati” nu se justifica in majoritatea cazurilor acestia nefiind cazati in spatii improprii conform legii. Cu toate acestea, printr-o scamatorie juridica, acestia vor fi inclusi in categoria detinutilor carora li se palica cele 6 zile considerate ca executate la fiecare 30 de zile de detentie in conditii improprii”.

Altfel spus, detinutii de lux din randul politicienilor sau oamenilor de afaceri influent nu beneficiau de lege daca ramanea varianta initiala, deoarece acestia nu stateau in celule supraaglomerate. Prin modificarea operata in Parlament, simpla cazare intr-un penitenciar in care au fost semnalate “lipsuri la conditiile impuse de standardele europene” ii califica si pe ei sa ceara recalcularea pedepsei in sensul ca la fiecare 30 de zile executate se adauga 6 ca fiind executate.

Sorin Dumitrascu estimeaza ca in urmatoarea perioada ar putea iesi din inchisori peste 3000 de detinuti, dar catre sfarsitul primului an de la aplicarea legii, o mare parte a detinutilor liberati conditionat de vor intoarce.

Dumitrascu sustine ca legea nu rezolva problema din penitenciarele romanesti si ca efectele acestor masuri vor fi practic anulate dupa maxim 3 ani de la implementarea prezentei legi, sistemul penitenciar ramanand cu aceasta sarcina administrativa suplimentara.