80.000 de persoane cu handicap din Germania nu pot vota la alegerile parlamentare din septembrie. Si pentru diaspora germana sunt restrictii

Luna viitoare, germanii aleg noul Bundestag. Dar nu toti cetatenii cu varsta peste 18 ani pot vota la 24 septembrie. Astfel, peste 80.000 de persoane cu handicap sunt excluse din alegeri. Si nu doar acestea. Exista anumite restrictii pentru puscariasi si chiar pentru cetatenii germani care locuiesc in strainatate. Campania electorala din acest an se anunta mult mai scumpa decat in anii anteriori, iar referitor la duelul televizat de saptamana viitoare, intre Angela Merkel si Martin Schulz, se vorbeste despre un „boicot”.

• Votul handicapatilor mintal

Persoanele cu dizabilitati mintale pot participa la alegeri in landurile Schleswig-Holstein si Renania de Nord-Westfalia, dar numai la alegerile parlamentare. In ciuda acestor exceptii, la nivel federal, Germania nu respecta prevederile Conventiei ONU privind egalitatea intre persoane cu handicap, care a intrat in vigoare in 2008. Aceasta conventie obliga statele partenere „sa se asigure ca persoanele cu handicap pot participa eficient si cuprinzator la viata politica si publica, cu drepturi egale cu ceilalti”.

Jumatate din cele 28 de tari membre ale UE sunt in mare masura preocupate de acest lucru. Irlanda, Finlanda si Tarile de Jos nu au nicio restrictie privind dreptul de vot. In alte tari, dreptul la vot poate fi retras, doar daca un judecator decide aceasta, si o face in mod individual.

Kay NietfeldVerena Bentele, comisarul pentru dizabilitati al guvernului federal, solicita o reformă a legii electorale. „Pentru mine este foarte important ca fiecare persoana in Germania sa-si poataexercita cel mai important drept democratic, si anume dreptul de vot”, a spus ea, citata de Tagesschau.de.

Problema ar trebui fie inclusa in urmatorul acord de coalitie. SPD a inclus dreptul de vot pentru toate persoanele cu dizabilitati in programul lor electoral. Iar Britta Haßelmann, liderul partidului parlamentar al Verzilor, a declarat ca excluderea handicapatilor mental de la alegeri nu a fost justificata.

Deja in acordul precedent de coalitie, Uniunea CDU/CSU si SPD si-aformulat scopul de a reduce barierele pentru persoanele cu handicap. Dar cum CDU a insistat asupra unei largi reforme electorale, iar in pachetul legislativ propus mai erau si alte puncte referitoare la vot, coalitia nu a gasit un consens, iar in cele din urma nu s-a intamplat nimic.

• Votul diasporei

In afara zecilor de mii de persoane cu handicap mintal, mai exista si alte grupuri, care sunt excluse din alegeri, din diferite motive. Unul dintre acestea este cel al diasporei, adica cetatenii germani care trăiesc permanent in strainatate. Ei isi depun cererile de a vota la o anumitacircumscriptie, pentru fiecare alegeri, insa trebuie sa explice de ce doresc sa voteze acolo. Cele mai frecvente motive invocate sunt parteneriatele oraselor si relatiile de familie, cu circumscriptia electorala.

In plus, germanii din strainatate trebuie sa explice modul în care sunt afectati de politica germana. Organizatia umbrela a minoritătii germane din Polonia, VdG, vede acest lucru in mod critic. „Noi facem o justificare subiectiva, care este apoi evaluata subiectiv, de catre liderul electoral respectiv”, spune Bernard Gaida, presedintele acestei asociatii, publicatiei germane FOCUS Online.

Prin urmare, in opinia sa, nu exista un standard obiectiv pentru refuzarea sau acceptarea cererilor. In urma unor discutii cu politicienii germani, Gaida a remarcat insa ca nu exista prea multă dorinta de a schimba aceasta practica. In plus, el este de parere ca refuzurile ar trebui safie transmise mai repede, astfel incat solicitantii să aiba posibilitatea de a face recurs.

• Votul detinutilor

Exista insa si oameni care isipierd temporar dreptul de vot. Persoanele condamnate pot fi sterse din registrul electoral, timp de doi pana la cinci ani. Acest lucru se intampla insa doar in cazuri rare, de exemplu in timpul detentiei pentru tradare sau atac asupra presedintelui federal.

Nici infractorilor detinuti psihiatric, carora judecatorii le-au atribuit o tulburare profunda a constiintei, nu li se permite sa voteze. Din perspectiva autoritatilor electorale, ei nu au „un grad minim de intelegere”, care este necesar in luarea unei decizii importante, cum ar fi partidul care sa fie votat.

• Cat costa alegerile

Alegerile din 24 septembrie pentru Bundestag vor fi mai costisitoare ca niciodata. Dupa cum a precizat Saarbrückener Zeitung, Ministerul Federal de Interne estimeazabugetul pentru organizarea votarii la 92 de milioane de euro. La alegerile de acum patru ani, s-au cheltuit cu 15 milioane mai putin, adica în jur de 77 de milioane de euro Un ofiter de presa al ministerului a confirmat aceasta cifra, la cererea Spiegel online.

Potrivit Ministerului Federal al Afacerilor Interne, costurile mai mari s-ar justifica prin cresterea taxelor postale pentru trimiterea notificarilor electorale si a buletinelor de vot. In plus, asistentii electorali beneficiaza de remuneratii mai mari: presedintii de comisieelectorala primesc acum 35 de euro pe zi, iar ceilalti membri, fiecare cate 25 de euro. Cu patru ani in urma, suma se ridica la doar 21 de euro.

In alegerile din Bundestag ar fi necesari 650.000 de asistenti electorali voluntari, care sa asigurederularea unei votari fara probleme, in aproximativ 90.000 de locatii electorale, considera Gerd Landsberg, presedintele Asociatiei oraselor si comunelor germane (Deutschen Städte- und Gemeindebund). El spune ca in la acest capitol de organizare „mai exista lacune”.

Daca la nivelul „practic” al procesului electoral se invoca lacune, la cel mediatic se invoca „boicot”. Boicot al actualului cancelar, Angela Merkel, ai carei reprezentanti in campanie au refuzat categoric un nou format al duelului televizat. Acesta e promgramat duminica viitoare, in 3 septembrie, si va fi transmis de televiziunile ARD, ZDF, RTL si ProSiebenSat1.

Realizatorii acestora ar fi vrut sa schimbe formatul emisiunii, impartind-o in doua secvente de 45 de minute, in care doar cate doi moderatori sa puna intrebari. Prin aceasta schimbare, s-a incercat crearea „de mai mult spatiu pentru detalieresispontaneitate”. In afara de asta, televiziunile si-ar fi dorit doua transmisiuni, la date diferite, a duelului electoral Merkel (CDU) -Schulz (SPD).

Propunerile au fost refuzate de echipa Merkel, boicotandu-se astfel incercarea de inovatie la nivel mediatic, a confruntarii electorale televizate, care, daca nu decide cancelarul, in orice caz da electoratului un puternic semnal. Fostul redactor sef al ZDF, Nikolaus Brender, o acuza pe Merkel ca, „prin presiunea masiva a apropiatilor sai, a redus duelul la un format de cancelar”.